Sa ne amintim: Raptul tezaurului romanesc de catre sovetici

Duminica, 28 Noiembrie 2010, ora 23:12
6971 citiri
Sa ne amintim: Raptul tezaurului romanesc de catre sovetici

In luna decembrie a anului 1916, tezaurul romanesc este incredintat aliatilor din apus inspre buna pastrare la Kremlin. Insa in valtoarea evenimentelor din anul urmator, tezaurul pica in mainile noii puteri bolsevice ce refuza inapoierea acestuia. La mai bine de 90 de ani de atunci, aceasta problema inca tensioneaza relatiile romano-ruse.

Este binecunoscut faptul ca situatia de pe front era potrivnica Romaniei la sfarsitul anului 1916. Armatele combinate ale Puterilor Centrale ocupasera majoritatea tarii si amenintau farama de pamant ce inca era in maini romanesti.

Tezaurul romanesc fusese transportat mai intai de la Bucuresti la Iasi pentru a nu fi capturat de inamic, dar cursul razboiului nu era unul care ar fi dat mari sperante conducerii romanesti. Se discuta in mod serios ca administratia romaneasca sa fie gazduita in Imperiul Tarist si este sugerata trecerea armatei romane dincolo de Prut, unde urma sa fie aprovizionata si intarita cu noi efective.

In acest context de imprevizibilitate, Consiliul de Ministri ia decizia ca si tezaurul sa fie mutat la Kremlin, aceasta actiune fiind sustinuta de Emil Costinescu, ministru de finante al vremii si de consiliul general al Bancii Nationale Romane. Partea rusa prin intermediul generalului Mossolov isi asuma responsabilitatea pe 14 decembrie 1916 pentru transportarea in siguranta a tezaurului, depozitarea, dar si returnarea lui.

Transportul tezaurului

Pe data de 14 decembrie, trenul format din 17 vagoane si pazit de 200 de jandarmi paraseste gara orasului Iasi. In aceste vagoane erau 1.740 cutii continand lingouri si monede de aur, dar si bijuteriile reginei Maria. Valoarea acestuia insuma 321.580.456 lei.

In vara anului 1917 se ia decizia ca inca un transport sa fie efectuat, din pricina temerilor unei eventuale infrangeri a armatei romane pe frontul moldovenesc. Trenul format din 24 de vagoane pleaca pe 27 iulie si contineau obiecte de patrimoniu cum ar fi arhivele Academiei Romane, tezaurul de la Pietroasa, picturi ale lui Nicolae Grigorescu, odoarele bisericilor din Moldova, Muntenia si Oltenia cat si aur, valuta, depozite si economii ale cetatenilor cu o valoare de circa 9.000.000.000 lei.

Pentru fiecare transport, statul rus a garantat si s-au facut liste de inventar la incarcare si primire, iar reprezentantii romani la Moscova puteau oricand consulta starea tezaurului.

Confiscarea

Odata cu preluarea puterii de catre bolsevici prin revolutia din octombrie, diplomatii romani au tratat cu noua putere cu grija, tocmai prin prisma unei eventuale pierderi a tezaurului.

Dar dezordinea creata de elementele armatei rusesti bolsevizate, spre exemplu in luna decembrie trupele rusesti stationate langa Iasi vroiau asasinarea regelui Ferdinand si propagarea revolutiei bolsevice in Romania si cererea Sfatului Tarii de interventie in Moldova a armatei romane impotriva agitatorilor comunisti, au fortat Romania sa actioneze impotriva acestor elemente disturbatoare.

Desigur a avut loc ruperea legaturilor diplomatice aproape imediat cu Romania si are loc arestarea diplomatului Constantin Diamandi la Moscova, provocand proteste intense din partea ambasadorilor straini. Pe 26 ianuarie 1918, Trotki confirma oficial temerile romanesti acesta sustinand ca tezaurul va ramane in custodia guvernului sovietic.

Dupa razboi au loc numeroase tatonari intre autoritatile romanesti si cele sovietice. In urma unei discutii neoficiale in timpul Conferintei de la Varsovia din 1921, purtate intre Gheorghe Filality si Lev Karahan, acesta din urma sustine ca Uniunea Sovietica ar renunta la pretentiile asupra Basarabiei daca Romania ar renunta asupra tezaurului.

Returnarea unor parti a tezaurului

In urma detensionarii partiale a relatiilor romano-sovietice, pe 16 iunie 1935 soseste in Bucuresti un tren ale carui 17 vagoane contineau manuscrise, harti, documente, colectii de arta, valuta cat si alte bunuri istorice. In afara de acestea au fost returnate si ramasitele pamantesti ale lui Dimitrie Cantemir.

Pe 12 iunie 1956 au fost primite alte obiecte de patrimoniu si de insemnatate culturala, cum ar fi Tezaurul de la Pietroasa, tablourile lui Nicolae Grigorescu, precum si alte aproape 40.000 de piese constand din icoane, monede de aur si argint, medalii, gravuri, tapiserii si obiecte de arta. Pana in 1990 exista consensul ca Uniunea Sovietica retrocedase intregul tezaur romanesc, dar cercetarile ulterioare releva lipsa celor 100 de tone de aur ale primului transport.

Dupa 1990, relatiile bilaterale cu Federatia Rusa au avut de suferit tocmai din cauza pastrarii aurului romanesc la Moscova, desi majoritatea valorilor culturale si istorice au fost primite. Singura solutie acceptata de guvernul rus este punerea in aplicare a unor proiecte economice in Romania care ar rambursa acea suma.

In 2008 au mai fost receptionate 12 monede de aur.

Tezaurul de la Tismana

In ciuda a ceea ce s-ar crede, tezaurul de la Tismana nu a fost confiscat de rusi, cel putin nu la propriu. Pe fondul invaziei sovietice a tarii guvernatorul Bancii Nationale Romane Constantin Angelescu primeste permisiunea din partea guvernului in luna iulie a anului 1944 sa transporte cele aproape 200 de tone de aur la Manastirea Tismana.

Pe 16 septembrie, cantitatea de aur fusese mutata definitiv in Pestera Manastirii unde va sta pana in 1947. Intreaga operatiune a fost facuta intr-un secret absolut si zona era sub tutela generalul Titus Garbea si a soldatilor sai care au avut sarcina de a proteja tezaurul impotriva oricarui inamic, fie el si aliat.

Manastirea a fost si un punct al rezistentei anticomuniste fiind un loc aflat in afara autoritatii comuniste, inca incipiente. Dar, odata cu anul 1947 si acapararea totale a puterii, secretul tezaurului este dezvaluit si este transportat inapoi la Bucuresti. Aurul acesta a fost folosit apoi pentru a acoperi despagubirea ceruta de Uniunea Sovietica.

George Simion anunță alianțe electorale cu noi formațiuni politice anti-sistem. „Suntem în plină lovitură de stat”
George Simion anunță alianțe electorale cu noi formațiuni politice anti-sistem. „Suntem în plină lovitură de stat”
Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor, George Simion, a declarat joi, 28 martie, la Bistriţa, că a avut consfătuiri cu 30 de formaţiuni politice neparlamentare, cu care ar urma să...
Cât plătește ministrul Finanțelor pentru curentul electric: ”Nu ştiu de ce a fost o factură destul de mare”
Cât plătește ministrul Finanțelor pentru curentul electric: ”Nu ştiu de ce a fost o factură destul de mare”
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a declarat joi, 28 martie, că ultima factură de energie electrică pe care a plătit-o a fost ”destul de mare”, ținând cont că nu este un mare...
#tezaur roman Rusia, #retrocedare tezaur rusi , #documentar
Comentarii
Poza i.mardan
i.mardan
rank 2
DE CE IMI SUNA CUNOSCUT? ,, ...aceasta actiune fiind sustinuta de Emil Costinescu, ministru de finante al vremii si de consiliul general al Bancii Nationale Romane"