Uciderea lui Ion Arion, "eroul martir al Unirii", un caz neelucidat de 96 de ani

Cea mai controversata poveste legata de Marea Unire din 1918 este cea a tanarului Ion Arion, considerat de istorici "martirul Unirii", care a murit pe 30 noiembrie 1918 cu tricolorul in mana, impuscat de maghiari in timp ce venea la Marea Adunare de la Alba Iulia, cazul fiind cercetat, dar clasat din lipsa de dovezi.

Mormantul eroului, aflat intr-un cimitir din Alba Iulia, este uitat de autoritati si, cu exceptia istoricilor, foarte putini cunosc povestea "stegarului martir" al Unirii.

Veteran de razboi la 24 de ani, Ion Arion era flacaul mandru ales sa poarte steagul tricolor al satului Agris.

Seful Sectiei de Istorie a Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, Tudor Rosu, doctor in istorie si unul dintre cei care au cercetat cazul lui Ion Arion, spune ca tanarul, originar din satul Agris, comuna clujeana Iara, este considerat atat de istorici, cat si de personalitatile din 1918 ca fiind "eroul martir al Unirii".

Veteran de razboi la doar 24 de ani

Rosu povesteste ca, in ziua de 30 noiembrie dar si in ziua de 1 decembrie, caile ferate erau foarte aglomerate si erau adaugate garnituri de tren suplimentare pentru cei care doreau sa ajunga la Alba Iulia.

"Fiecare sat, fiecare comuna cu pretentii a vrut sa fie reprezentata la Alba Iulia. In situatia asta s-a aflat si satul Agris din comuna Iara, judetul Cluj, aflat la granita dintre Cluj si Alba. Agrisenii au trimis o delegatie de 25 de oameni spre Alba Iulia, care au urcat la Turda in trenul special care mergea spre Alba Iulia.

O problema care s-a pus atunci a fost cine sa poarte steagul pe care il facusera fetele din sat, steagul care sa ii reprezinte pe agriseni la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. Cel ales a fost Ion Arion, un tanar care, desi avea doar 24 de ani, era veteran de razboi, luptase trei ani in Primul Razboi Mondial si era venit acasa cu gradul de caporal", povesteste Tudor Rosu.

Potrivit istoricului, fiecare sat dorea atunci sa aiba o delegatie de care sa fie mandra, iar in fruntea acesteia un barbat "mandru", care sa poarte steagul realizat de fetele si femeile din comuna.

"Ion Arion este descris, potrivit surselor pe care le avem la dispozitie, ca fiind un tanar cu un fizic impresionant, inalt si voinic, chiar cu o statura considerata herculeana. Surse istorice ne spun ca Ion Arion a jurat atunci sa nu lase steagul din mana decat cu pretul vietii", spune Rosu.

"Avem un mort in tren!"

Potrivit acestuia, situatia in Transilvania era inca tensionata deoarece razboiul nu se incheiase de mult si trecusera doar 20 de zile de la semnarea armistitiului.

De asemenea, pe caile ferate erau mari probleme pentru ca erau garnituri de trenuri stationate sau in miscare, care ducea in retragere spre Ungaria trupe maghiare si germane, cu echipamente militare.

"Pe de alta parte, pentru romani era o mare sarbatoare si in timpul deplasarii spre Alba Iulia trenurile opreau perioade mai lungi de timp in diferite gari, unde delegatii coborau cu fanfare si se prindeau in hora unirii. In tabara cealalta, maghiarii sau trupele de husari nu priveau cu ochi buni aceste manifestari de bucurie.

La fel s-a intamplat si in gara din Teius, cand trenul in care se afla si Ion Arion cu delegatia din Agris s-a pus in miscare, a inceput un foc incrucisat asupra garniturii, din mai multe directii de la etajul superior al garii din Teius, dar si dintr-un tren blindat german stationat. Tirul a insotit trenul pe o distanta de doi kilometri de la plecare. In momentul acela, s-a strigat 'Avem un mort in tren'. Era vorba de Ion Arion, care a fost nimerit de doua gloante si a decedat la scurta vreme", explica Tudor Rosu.

Potrivit acestuia, trenul a ajuns in aproximativ o ora la Alba Iulia, insa Ion Arion era deja mort.

"Trupul sau a fost depus pe catafalc la biserica din cartierul Maieri, in zona garii din Alba Iulia. Ulterior, a fost inmormantat in cimitirul Maieri, la 2 decembrie 1918, dupa un ceremonial special la care au participat diverse personalitati ale vremii. Exista si o fotografie realizata de Samoila Marza cu sicriul deschis al lui Ion Arion. Cel care a oficiat slujba religioasa a fost Florian Rusan, preotul paroh din Maieri, un preot cunoscut la vremea respectiva, cel care s-a si ingrijit ulterior de ridicarea monumentului funerar si de organizarea parastaselor", afirma Tudor Rosu.

Asasinarea lui Ion Arion, cercetata de autoritatile maghiare si romane

Istoricul Tudor Rosu afirma ca in cazul uciderii lui Ion Arion a fost deschisa o ancheta, care in prima faza a fost derulata de autoritatile maghiare, mai exact un procuror maghiar de la Cluj-Napoca.

"A fost deschisa o ancheta in acest caz, iar procurorul maghiar nu a dat prea multa atentie acestui caz, opinand ca - desi nu era loc de opinii intr-un astfel de caz - romanii au provocat tensiuni si ei ar fi fost cei care i-au provocat pe maghiari. Astfel, nu a incriminat in niciun fel fapta propriu-zisa", explica Rosu.

Cazul s-a redeschis mai tarziu, in 1919, iar, potrivit acestuia, a existat chiar un suspect, pe numele Iuliu Andrasi, un franar din Gara Teius. De asemenea, au existat suspiciuni care au planat si asupra unui capitan de husari, Gaspar Varadi.

La randul sau, seful Serviciului Judetean al Arhivelor Nationale Alba, Dana Zecheru, spune ca dosarul privind uciderea lui Ion Arion se afla in prezent in arhiva institutiei, fiind preluat de la instantele judecatoresti care au cercetat cazul.

Potrivit acesteia, in dosarul care reuneste, de fapt, dosare ale mai multor institutii care au cercetat cazul este vorba si despre unul dintre membrii Garzii Maghiare care stationa in Gara Teius si care a fost si el cercetat pentru uciderea stegarului Ion Arion.

"Au fost declaratii ale martorilor, atat dintre cei care au fost de fata in momentul respectiv, cat si dintre cei care au aflat de la cei de fata despre ce s-a intamplat. Desi initial toate declaratiile il prezentau ca si vinovat pe acel membru al Garzii Maghiare, Procuratura Regala din Cluj a stabilit ca declaratiile nu sunt foarte concludente si ca nu exista dovezi palpabile cum ca cineva l-ar fi impuscat pe romanul care venea spre Alba Iulia sau ca cineva ar fi tras catre trenul care ducea romanii spre Alba Iulia, desi gaurile de gloante au fost dovezi clare.

Nici procuratura romana si institutiile romanesti care au continuat cercetarea nu au reusit sa stabileasca vinovatul, desi martorii au declarat ca la ordinul comandantului Garzii Maghiare s-a tras catre trenul care pornea spre Alba Iulia", spune Dana Zecheru.

Dosarul uciderii lui Ion Arion cuprinde insemnari si declaratii chiar si din 1920, iar un raport de atunci al Procuraturii Alba Iulia precizeaza: "In contra inculpatului Iuliu Andrasi ridic acuza pentru crima de asasinare comisa in gara Teius, la 30 noiembrie 1918, asupra trenului de persoane care vinea la adunarea nationala Romana la Alba Iulia, dupa vagonul de posta fiind adapostit in mai multe randuri cu intentiunea precujetata a impuscat asupra decedatului Ioan cand acesta tinea in mana steagul tricolor romanesc, in urma carei impuscaturi a murit subit".

Istoricul Tudor Rosu sustine ca Ion Arion nu a fost singura victima a evenimentelor din 1 decembrie 1918, insa doar despre el a relatat presa vremii si a starnit atentia personalitatilor politice de atunci. Potrivit lui Rosu, chiar si in trenul in care a fost ucis Ion Arion a mai fost un ranit care a murit ulterior, insa despre care nu sunt foarte multe relatari istorice.

Cazul uciderii lui Ion Arion este inca un mister, iar ultima decizia a fost data in 1921, de Curtea de Apel Cluj, care stabilea ca nu a fost gasit niciun vinovat in acest caz deoarece probele si declaratiile martorilor nu ar fi concludente.

Piedone vorbește despre un complot în favoarea lui Nicuşor Dan: ”Nu mă întoarce nimeni înapoi”

Cristian Popescu Piedone (PUSL), candidat la funcţia de primar al Capitalei, a infirmat, din nou, marţi, 23 aprilie, zvonurile referitoare la o posibilă retragerea a sa din cursa electorală şi...

Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei: ”Bucureștenii să nu mai fie forțați să aleagă răul cel mai mic"

Candidatul liberal la Primăria Capitalei, anunțat odată cu retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursă, vrea să propună „un model liberal de administrație”. Sebastian Burduja, liderul...