70 de ani de la capitularea Germaniei - sfarsitul razboiului in care au murit peste 50 de milioane de oameni

Cartierul general al generalului american Dwight D. Eisenhower, aflat in orasul francez Reims, avea sa devina locul in care, pe 7 mai 1945, seful armatei germane, generalul-colonel Alfred Jodl si amiralul Hans-Georg von Friedeburg au semnat capitularea neconditionata a Germaniei. Inaltul comandament al armatei germane se obliga sa dea ordin imediat de incetare a oricaror lupte.

La dorinta expresa a conducatorului sovietic I.V. Stalin, in noaptea de 8 spre 9 mai 1945, procesul de capitulare a Germaniei a fost reluat in cartierul general al armatei sovietice din Belin-Karlhorst.

La sfarsitul Primului Razboi Mondial, tratatele de pace, grupate in cadrul "sistemului de la Versailles", au incercat sa reglementeze problemele europene pe baza principiilor nationale. Redusa cu circa 15% din teritoriul sau, atat la Vest, cat si la Est, Germania era cel mai afectat stat din spatiul Europei Centrale.

Nemultumirile germanilor, rivalitatile dintre slavi (cehi, slovaci, polonezi) si ambitiile geopolitice al URSS au determinat aparitia unei stari de tensiune in regiunea central-europeana.

Anii 1936-1937 au marcat cotitura spre razboi: SUA s-au mentinut in izolarea pe care si-o impusesera, iar Franta si Marea Britanie au ramas neputincioase in fata tendintelor revansarde si revizioniste. De cealalta parte, Adolf Hitler realiza Anschluss-ul, in timp ce generalul Franco se impunea in Spania in urma razboiului civil, iar armata japoneza inainta in China.

Tentativa de oprire a cursului spre razboi a esuat in anii 1938-1939: Germania a ocupat Cehoslovacia si a atacat, la 1 septembrie 1939, Polonia, dupa ce, in august, incheiase un "pact de neagresiune" cu URSS. Doua zile mai tarziu, Marea Britanie si Franta declarau razboi Germaniei, intrand treptat in conflict mai multe state. Uniunea Sovietica a invadat Polonia la 17 septembrie 1939, eveniment care a contribuit decisiv la capitularea acestei tari.

In dimineata zilei de 10 mai 1940, 136 de divizii germane, sprijinite de peste 2.500 de avioane si puternice forte de blindate si artilerie, au invadat vestul Europei. In aprilie, au fost ocupate Danemarca si Norvegia, iar la 10 mai a fost lansata ofensiva contra Frantei, concomitent cu cucerirea Belgiei, Olandei si Luxemburgului.

La 14 iunie, a fost ocupat Parisul. Incercarea germanilor de a debarca in Marea Britanie a esuat in vara aceluiasi an, din cauza rezistentei opuse de aviatia militara britanica (RAF). In 1940-1941 au fost ocupate Iugoslavia, apoi Grecia si Creta.

La 22 iunie 1941, trupele Reich-ului si cele ale aliatilor sai (Finlanda, Ungaria, Romania), au atacat Uniunea Sovietica. Esecul "razboiului-fulger" era evident, pentru ca oricat de mari au fost eforturile depuse, Leningradul si Moscova nu au putut fi cucerite.

O grupare aeronavala nipona a atacat surprinzator, la 7 decembrie 1941, baza aeronavala de la Pearl Harbour, unde era concentrata flota americana din Pacific. Ofensiva japoneza a fost oprita in Insulele Solomon, la Guadalcanal, militarii americani, aflati sub comanda generalului Douglas MacArthur, luptand din mai 1942 pana in februarie 1943 pentru cucerirea acestui punct strategic.

Debarcarea anglo-americana in Maroc si Algeria (noiembrie 1942) a permis incercuirea si distrugerea fortelor germano-italiene si a pus capat razboiului din Africa (mai 1943), dupa lupte grele, duse mai ales pe teritoriul Tunisiei. La sfarsitul lunii august 1942, armata a VI-a germana, condusa de generalul Paulus, a ajuns la Stalingrad, unde a intalnit o puternica contraofensiva.

La inceputul lunii februarie a anului 1943, germanii au capitulat. Din acest moment, armata germana a inceput sa piarda initiativa pe Frontul de Est.

Un nou front s-a deschis in Europa la 6 iunie 1944, Ziua Z, Aliatii asigurand un cap de pod pentru succesul operatiunii Overlord, conduse de generalul american Dwight D. Eisenhower. Normandia a reprezentat doar inceputul unei ample ofensive pe noul front din vestul Europei. Trupele aliate au eliberat ulterior Franta, Belgia, Luxemburgul si Olanda, patrunzand in inima Germaniei cateva luni mai tarziu.

In vara anului 1944, Armata Rosie a lansat o puternica ofensiva generala impotriva armatelor germane. La 23 august, Romania s-a alaturat Natiunilor Unite, provocand o bresa masiva in sistemul defensiv german. Militarii sovietici, beneficiind de sprijinul trupelor romane, au depasit rapid aliniamentul Muntilor Carpati, incepand actiunile de eliberare a nord-estului Romaniei, Ungariei, Austriei, Cehoslovaciei etc. Ca urmare a acestei ofensive, Germania si-a retras tot dispozitivul militar din Balcani. Tot in 1944, Aliatii au obtinut controlul asupra spatiului aerian al Europei, Germania fiind supusa unei ample campanii de bombardament.

Pe frontul din Pacific, in 1944, Statele Unite au recucerit arhipelagul Filipinelor si o serie de puncte strategice, permitand declansarea unei vaste campanii de bombardament asupra Japoniei. In octombrie, flota nipona a fost infranta definitiv in Batalia aeronavala din Golful Leyte.

In Est, sovieticii au declansat, la inceputul anului 1945, o puternica ofensiva pe toata linia frontului, atingand frontierele Germaniei. Pe Frontul de Vest, dupa esecul ofensivei germane din Ardeni, din decembrie 1944, Aliatii au lansat o vasta ofensiva, patrunzand pe teritoriul german. Armatele sovietice si cele anglo-americane s-au intalnit pe Elba in primavara, Berlinul fiind inconjurat de Armata Rosie.

In primele zile din mai, trupele germane au capitulat, iar la 8 mai, a fost semnat Armistitiul care punea capat razboiului din Europa.

In Pacific, trupele americane au debarcat in Iwo Jima, in luna februarie, pe care au cucerit-o in luna martie cu grele pierderi, iar la 1 aprilie a inceput sangeroasa batalie pentru insula Okinawa, care s-a incheiat in iunie. Statele Unite au lansat, la 6 august, deasupra orasului japonez Hiroshima, prima bomba nucleara, iar la 9 august a fost lansata cea de-a doua bomba atomica, asupra orasului Nagasaki. Japonia a capitulat in scurt timp, armistitiul fiind semnat la 2 septembrie, pe puntea cuirasatului Missouri.

In urma semnarii acestui armistitiu a luat sfarsit cel de-Al Doilea Razboi Mondial, cel mai mare conflict din istorie, in care si-au pierdut viata peste 50 de milioane de oameni, militari si civili. Pentru prima data, pierderile civile sunt mai mari decat cele militare.

România trimite militari să lupte împotriva rebelilor houthi. Cererea lui Klaus Iohannis

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act marţi, 16 aprilie, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat...

Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției cererile de urmărire penală față de Petre Roman și Gelu-Voican Voiculescu

Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiţiei cererile de urmărire penală a lui Roman Petre, în calitate de fost premier, şi a lui Voiculescu Gelu-Voican, fost viceprim-ministru, pentru...