Cantecul de lebada al unui monstru sacru: Simfonia a IX-a de Beethoven

Cu 190 de ani in urma, la 7 mai 1824, avea loc la Theatre am Karntnertor din Viena premiera simfoniei a IX-a de Beethoven, ultima compozitie de seama a maestrului, care desi a participat personal la prima ei reprezentatie, nu a putut sa-si auda propria creatie: Ludwig van Beethoven isi pierduse auzul.

Unic in istoria muzicii nu este faptul ca marele compozitor nu mai avea auz la premiera, ci ca nu-l mai avea demult, iar intreaga simfonie, un monument al muzicii universale, a fost creata de un compozitor total surd.

Desi in ultima perioada a vietii Beethoven renuntase la creatie, Societatea Filarmonica din Londra i-a comandat aceasta lucrare in 1817, iar partitura era gata pentru interpretare in 1824.

Premiera a avut loc la Viena, la staruintele prietenilor compozitorului si in ciuda dorintei lui de a o inaugura la Berlin, pe considerentul ca publicul vienez ar fi, cumva, mai apropiat muzicii italiene.

Poate ca prietenii au avut dreptate sau poate ca, oriunde ar fi avut loc premiera, rezultatul ar fi fost acelasi: criticii vremii consemneaza ca s-a inregistrat unul din cele mai stralucitoare succese de sala din cate s-au cunoscut in istoria muzicii.

In stilul caracteristic epocii, un ziar al vremii consemna: "Multimea aplauda, unii plangeau, altii ovationau. Publicul exaltat isi arunca palariile in sus, sala era in delir, spectatorii nu gaseau modul prin care sa-si exprime bucuria si admiratia fata de compozitor, in timp ce acesta privea gesturile publicului, fara sa auda nimic si trebuind sa inteleaga prin deductii ce reprezinta ele".

Simfonia are structura clasica in patru parti, ca de altfel toate simfoniile beethoviene, dar ceea ce o scoate cu totul in evidenta este partea a patra, unde orchestratia este insotita de cor, dar si de patru solisti, fapt pentru care mai este denumita si simfonia corala.

Aici, in partea a patra, gasim tema melodica dominanta a intregii compozitii si poate una din cele mai emotionante din cate s-au compus vreodata, ramasa ca un adevarat laitmotiv in memoria publicului, atat pentru cunoscatori, cat si pentru cei fara afinitati muzicale: Oda Bucuriei.

Din inalta considerartie pentru aceasta deosebita bijuterie a artei universale, respectivul pasaj muzical a fost adoptat de catre Consiliul Europei ca imn al Comunitatii Europene (in prezent, Uniunea Europeana). Adica, pe scurt, Oda Bucuriei (fara text) este imnul UE.

Anterior, in timpul divizarii Germaniei si al Razboiului Rece, Oda Bucuriei fusese cantata ca imn al unitatii germane (fireste, nerecunoscuta politic) la toate Jocurile Olimpice dintre anii 1956 si 1968, fara ca factorii politici sa indrazneasca a-si prezenta vreo obiectie.

Astazi putina lume isi mai aminteste consideratia deosebita de care s-a bucurat compozitia beethoveniana si in tara noastra de dinainte de razboi. Ea a fost una din primele piese orchestrale pe care le-a interpretat Filarmonica Romana (astazi Filamonica George Enescu), in noua sala a Ateneului Roman, dupa inaugurarea din 1888.

In perioada interbelica, cel care a fost George Enescu a initiat in capitala noastra un obicei pe care bucurestenii il indragisera: in fiecare an, inainte de Craciun, unul din concertele filarmonicii includea totdeauna Simfonia a IX-a de Beethoven, fapt care ne apropia inca de atunci de Europa, prin muzica si fara declaratii politice.

In ciuda numeroaselor razboaie care au parjolit Europa timp de doua secole, partitura originala manuscris a simfoniei nu s-a distrus si nu s-a pierdut. Ea a fost achizitionata de UNESCO in anul 2003 si este clasficata in Registrul Memorial al Omenirii.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...