Ziare.com

Hipatia: Ultima pagana a Alexandriei (I) - Documentar

Sambata, 03 Martie 2012, ora 22:44

   

Hipatia: Ultima pagana a Alexandriei (I) - Documentar
Invatata Hipatia a atras admiratia contemporanilor pentru cunostintele temeinice pe care le detinea in domenii ca matematica, astronomia sau filosofia. Era cu totul deosebit pentru acele timpuri ca o femeie sa atinga un asemenea nivel intelectual, fiind una din rarele exceptii care demonta mentalitatea bine impamantenita de-a lungul secolelor legata de inferioritatea intrinseca a femeilor.

Hipatia a preluat un rol atribuit indeobste barbatilor, cel de invatator, instruind in astronomie si filosofie studentii dornici sa priceapa mai bine aceste discipline.

Independenta manifestata si spiritul ei puternic i-au permis sa iasa in fata si sa fie considerata un egal intr-o societate dominata de barbati.

Nascuta in a doua jumatate a secolului al IV-lea, in Alexandria provinciei romane a Egiptului, Hipatia a fost fiica unui alt matematician cunoscut al vremii, Teon. Ea isi depaseste parintele, afinitatile ei extinzandu-se in arii ca astronomia sau filosofia.

Mostenirea intelectuala a Hipatiei

O parte a lucrarilor ei includ comentarii la adresa textelor lui Diofant "Aritmetica" sau a lui Apollonius "Conicele". A editat opera lui Ptolemeu "Almagest" si a lui Euclid "Elementele". A mai scris si "Canon astronomic".

In corespondenta pastrata dintre Sinesius, episcop de Cirene si Hipatia, fostul ei elev ii descrie un astrolab, un instrument folosit in urmarirea si consemnarea pozitiei astrilor pe cer, precum si rugamintea ca ea sa ii construiasca un densimetru, aparat ce masura densitatea unui lichid. Aceasta informatie ne permite si mai mult sa deducem detalii referitoare la campul variat de cunostinte de care dispunea.

O invatatoare a poporului

Obisnuia sa imbrace un pallium sau mantia filosofilor, un obiect vestimentar specific barbatilor si sa vorbeasca in fata oamenilor care se adunau in fata casei ei, explicand conceptele si principiile filosofice ale lui Platon sau Aristotel pentru o mai buna intelegere.

Socrate Scolasticul in "Istoria ecleziastica" mentioneaza ca Hipatia era o prezenta obisnuita in preajma magistratilor si participa in adunarile orasului pentru a-si oferi sfatul. E neindoielnica astfel stima si respectul de care se bucura Hipatia, mai ales ca Damascius aminteste in "Viata lui Isidor" ca Hipatia a fost exemplu de virtute civica si atragea admiratia si iubirea intregii urbe, mai ales pentru cinstea ei.

Intreaga ei viata a urmat cu rigoare si strictete sistemul de idei neoplatonist. Damascius relateaza un episod in care un student a facut indiscretia sa-si proclame afectiunea fata de invatatoarea sa.

Hipatia l-a confruntat dupa cateva zile, aratandu-i cateva fasii rupte de panza, patate cu sange menstrual, zicandu-i ca "Asta este ceea ce tu iubesti, tinere, si nu este ceva frumos".

O aluzie subtila la dihotomia dintre lumea spirituala si cea materiala prezenta in conceptia neoplatonista si primatul celei dintai.

Gestul acesta a fost indeajuns pentru ca studentul sa iasa de sub euforia infatuarii si sa-si dea seama de imprudenta ce o facuse.

Conflicte religioase in Alexandria secolului IV

Moartea Hipatiei s-a petrecut in contextul tensiunilor crescande dintre pagani si crestini. Sub imparatul Teodosius crestinismul este ridicat la rangul de religie oficiala a imperiului, iar incepand cu 389 e.n. a dat o serie de edicte menite a starpi paganismul.

Imparatul a interzis ritualurile pagane, a instigat la distrugerea templelor si profanarea obiectelor de cult, chiar si pedepsirea celor care in intimitatea propriei case se inchinau altor zei. Situatia era cu atat mai instabila in Alexandria, care inca din 249 e.n. a cunoscut lupte de strada intre crestini si pagani.

Violentele s-au escaladat dupa edictele date de Teodosius, fiind devastat de crestini templul pagan dedicat zeului Serapis, unde facuse intamplarea sa se retraga si invatatii dupa distrugerea Bibliotecii din Alexandria cu doar cateva veacuri in urma.

Printre cei care au predat in Serapeum la acea vreme s-a numarat si Hipatia care a avut nesansa sa fie martora distrugerii scolii in care a predat ani la randul.

Legaturi privite cu suspiciune

In conditiile in care din ce in ce mai multi oameni treceau la crestinism de frica represaliilor, Hipatia a ramas totusi fidela credintelor ei pagane.

Ea inca avea o mare autoritate si influenta, mai ales ca un numar mare de fosti studenti reusisera sa dobandeasca posturi inalte in ierarhia bisericeasca, dar si cea a statului roman. Orestes, spre exemplu, ajunsese prefectul Alexandriei si guvernatorul Egiptului.

Il acompania adeseori pe fostul ei student intre cei doi existand o buna intelegere, chiar daca acesta era crestin. Insa, coreligionarii prefectului nu priveau cu ochi buni aceasta legatura.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3948 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
27 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Crestinismul nu il face pe om mai bun!

Cum ar putea crestinismul sa-l faca pe om mai bun cind ignora logica, experienta si are la baza o morala extrem de nociva (violenta, diviziva si necrutatoare). O data ajunsi la putere, crestinii au actionat extrem de distructiv, au demolat la propriu si la figurat intreaga cultura si civilizatie antica. Crestinii n-au avut nevoie de Aristotel, scrierile lui au fost distruse de crestini sau prezervate in lumea islamica.

 

 

Calugarii crestini

With pious enthusiasm the ancient pagan temples, works of art and libraries were destroyed, and trampled by rampant Christians in a frenzied religious demolition craze. Under the command of bishops and abbots Christian monks were often the most active. The Greek called them "swinish black-cloths", because "they looked like men but lived like pigs".

 

 

Stalin a studiat intr-un seminar teologic ortodox pina la 21 de ani!

Ceea ce a invatat de la crestini a aplicat atunci cind a pus mina pe putere.

 

 

Anul 359

In Skythopolis, Syria, christians organise the first death camps for the torture and execution of arrested Gentiles from all around the Empire.

 

 

Anul 393

The Pythian, Aktia and Olympic Games are outlawed as part of the Hellenic "idolatry". Christians sack the Temples of Olympia.

 

 

Hitler a fost crestin!

.

 

 

Anul 391

On 24th February, a new edict of Theodosius prohibits not only visits to Pagan Temples but also looking at vandalised statues. New heavy persecutions all around the Empire. In Alexandria, Egypt, the Gentiles, led by the philosopher Olympius, revolt and after some street fights, finally lock themselves inside the fortified Temple of God Serapis (The Serapeion). After a violent siege, the christians occupy the building, demolish it, burn its famous Library and profane the cult images.

 

 

Anul 364

Emperor Flavius Jovianus orders the burning of the Library of Antioch. An Imperial edict (11th September) orders the death penalty for all Gentiles that worship their ancestral Gods or practice Divination ("sileat omnibus perpetuo divinandi uriositas"). Three different edicts (4th February, 9th September, 23rd December) order the confiscation of all properties of Pagan Temples and the death penalty for participation in Pagan rituals, even private ones.

 

 

Anul 314

Immediately after its full legalisation, the Christian Church attacks the Gentiles: The Council of Ancyra denounces the worship of Goddess Artemis.

 

 

Anul 397 (numai 17 ani de cind devenise religia oficiala)

"Demolish them!" Emperor Flavius Arcadius orders all the still erect Pagan Temples demolished.

 

 

Anul 401

The christian mob of Carthage lynches Gentiles and destroys Temples and "idols". In Gaza too, the local bishop, also a..,"Saint", Porphyrius sends his followers to lynch Gentiles and demolish the remaining nine still active Temples of the city. The 15th Council of Chalkedon orders all christians that still keep good relations with their gentile relatives to be excommunicated (even after their death).

 

 

Anul 416

The inquisitor Hypatius, alias "The Sword of God", exterminates the last Gentiles of Bithynia. In Constantinople (7th December), all non-christian army officers, public employees and judges are dismissed.

 

 

Anul 423

Emperor Theodosius II, declares (8th June) that the Religion of the Gentiles is nothing more than "demon worship" and orders all those who persist in practicing it to be punished by imprisonment and tortured.

 

 

440 to 450

The christians demolish all the monuments, altars and Temples of Athens, Olympia, and other Greek cities.

 

 

Anul 450

All the Temples of Aphrodisias (City of Goddess Aphrodite) are demolished and its Libraries burned down. The city is renamed Stauroupolis (City of the Cross).

 

 

Prima   1   2   Ultima
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor