Ziare.com

Cum a fost sarbatorita Unirea in 1859

de Cristian Preda, europarlamentar
Luni, 22 Ianuarie 2018, ora 06:44

   

Cum a fost sarbatorita Unirea in 1859
Cristian Preda
Peste doua zile, vom aniversa 159 de ani de la Unirea Principatelor. Asa cum s-a intamplat in ultimii ani, serbarea cea mai importanta va fi organizata la Iasi. Unii se intreaba de ce se intampla asa, in conditiile in care in fosta capitala a Moldovei s-a votat pentru Cuza pe 5 ianuarie, in vreme ce ziua de 24 este legata de votul dat in Adunarea de la Bucuresti.

Citeste toate textele scrise de Cristian Preda pentru Ziare.com

Adevarul e ca Unirea s-a sarbatorit la Iasi, ca si-n celelalte orase ale Moldovei, chiar in 1859. Iata ce scria Ministerul de Interne iesean, a doua zi dupa Unire, catre administratiile din Dorohoi, Botosani, Falciu, Neamt, Roman, Vaslui, Tutova, Tecuci, Galati, Ismail si Cahul: "Inaltimea sa domnul nostru Alexandru Ioan I este ales de domn si a Valahiei de catre Adunarea de acolo in unanimitate. Anul acesta, fiind cel mai maret si mai important al istoriei noastre nationale, autoritatile locale vor lasa toata libertatea la serbarile ce ar voi sa faci, observand buna liniste si toate masurile spre ferirea de la orice necuviinti".

Doua zile mai tarziu, administratia tinutului Falciu raspundea la telegrama, descriind atmosfera din Husi. Reproduc mai jos textul telegramei, asa cum apare in volumul V al editiei de Documente privind Unirea Principatelor, iesit la Editura Academiei Romane, in 2007, sub coordonarea lui Dan Berindei, de unde am preluat si celelalte fragmente citate aici:

"Nu ma pot opri a faci cunoscut entusiasmul pria mari ci dominiaza in acest oras. Toati clasile, para si treptili celi mai di jos, indata di la primiria stirei oficiali ca domnitoriul nostru esti ales si a Valahiei, disteptati di drepturile ci le au, striga neincetat: 'Astazi Romania si-a recapatat drepturile! Sa traiasca puterile Evropei cari au conlucrat cu atat zel niobosit! Astazi Romania a triumfat! Fratii di piste Milcov au incoronat triumful. Lor li se cuvine glorie. Ei au stiut sa triaca peste toata presiunea si astazi iarasi au dimonstrat taria lor di caracter, onoaria fratilor di piste Milcov'.

Orasul rasuna de urari neintrerupte. 'Sa traiasca domnul Alexandru Ioan I destinat di pronie a restabila coroana lui Stefan cel Mare si fiul acestuia Bogdan, murind in acest oras, ce renasti in domnul Alexandru Ioan I'. Asta e o urala misterioase, ce nu se poati atrebui decat proniei. 'Sa traiasca Romania! Sa traiasca domnul Alexandru Ioan I'.

Sara a fost banchet: hora romaneasca a fost cu prisosinta dantuita. Prin ea au inchipuit legatura ci aceasta natie si in pitrecirile sali campenesti... Dupa aceasta, au ospatat si s-au inchinat tuaste. Fie dar ca cauza cea dreapta sa treumfeze. Fie ca prin coroana ce s-a impus Romaniei sa reinvie in staria ei primitiva. Fie, caci Romania a dovedit ca e adivarata natiune".


Poate vreti sa aflati si cum a fost pregatita sosirea lui Cuza in Bucuresti, la inceputul lui februarie! Ei, bine, Consiliul Admnistrativ Extraordinar a decis urmatoarele indatoriri pentru "competintele ministere":

"1. Asezarea cortului la podul Soselii.

2. Infiintarea caretei cu patru cai si a unui cal de calarie.
3. Iluminarea localelor publice.
4. Reprezentatia teatrala.
5. Pregatirea salii Adunarii Nationale unde se va aseza si un tron.
6. Transformarea teatrului in sala de bal si pregatirea celor trebuincioase pentru darea acestui bal la zioa care se va hotari".

Comisia trebuia sa se ingrijeasca, de asemenea, cu publicarea programului in "trei mii de eczemplare spre cunostinta obstii".

Cu doua zile inainte de sosirea alesului in Capitala, B. Ganescu, ministrul de Interne, ii scria mitropolitului Nifon:

"Fiindca Inaltimea sa este a trage la Sfanta Mitropolie pentru savarsirea Tedeum-ului si prezentarea Marii sale in Camera Deputatilor, subscrisul va roaga, Presfintite Parinte, ca sa binevoiti a ordona ca cat s-ar putea mai cu graba sa se pue nisip si moloz prin curtea Sfintei Mitropolii spre astuparea gropilor si nesuferitului noroi ce este in acea curte, spre a se evite neplacuta priveliste ce ar infatisa, ramaind in starea de astazi acel noroi".

Nu stim cat a costat tot ceremonialul. Ne putem face, insa, o idee luand in seama cat s-a cheltuit - cateva luni mai tarziu, de Sfantul Alexandru - cu "luminatia din seara de 30 august 1859 pentru serbarea aniversarei numelui Mariei sale Domnului": a fost vorba despre 6.131 de lei, care au acoperit "pregatirea lemnariei pe care s-a asezat luminatia", "lampioanele cu seu si cu untdelemn cu care s-a facut luminatia" si "plata pentru trei bande lautari ce au cantat la trei din localele publice ce au fost luminate, si anume la curtea administrativa, la teatru si la otelu municipalitatii".

De-acum, fiecare poate compara cum se petrecea la 1859 si ce se face azi cand vine vorba despre Unirea Principatelor si A.I. Cuza...

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti (din 1992) si deputat european (din 2009).

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 4168 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Va multumim dle Cristian Preda !

Este salutara initiativa de a ne aduce aminte atmosfera si evenimentele din clipele inaltatoare ale Unirii!
Pentru cine este pasionat de istoria tarii este recomandabil sa faca si un tur al muzeelor pentru a revedea tablouri celebre ale epocii,ca Hora Unirii la Craiova si nu numai!
Ar trai nemijlocit momentele!
Este interesanta si limba romana a epocii in raport cu cea contemporana!
Este o evolutie remarcabila neintalnita la alte limbi neolatine!
Este momentul sa amintim autoritatilor romane de starea jalnica a fostului hotel Concordia din Vechiul Centru bucurestean,unde s-a realizat de facto Unirea prin abila dubla alegere a lui Cuza!
Reabilitarea cladirii si organizarea unui muzeu al Unirii Mici si Mari ar fi un act de respect fata de trecutul national si ar ridica standardul cultural al zonei ,alaturi de teatrele si splendida librarie Carturesti,data exemplu si in unele ghiduri straine!Teo

 

Am o intrebare pentru cei care au dat puncte mici comentariului meu:

ce i-a deranjat?
Le respect opiniile,dar niste explicatii ar fi bine venite!
Multumesc!Teo

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor