Esecul unei revolutii: Falansterul de la Scaieni (II) - Documentar

In prima jumatate a secolului al XIX-lea, un tanar manat de ideile filozofului francez Charles Fourier soseste in capitala Tarii Romanesti, vrand ca prin invataturile sale sa determine o prefacere sociala nemaivazuta in acest colt al continentului.

Teodor Diamant nu precupeteste timpul si incepe sa-si faca cunoscute tezele, starnind interesul elitelor vremii pentru ideile sale neconventionale.

Esecul unei revolutii: Falansterul de la Scaieni (I)

Ion Heliade Radulescu ii publica trei articole in "Curierul romanesc", Teodor punand accent pe doua mari probleme ale vremii, nestiinta de carte si traiul precar al taranilor.

In mod evident, el descrie cum focarul acestora ar fi stins prin integrarea in practica sociala a ideilor lui Fourier.

De la idee la realitate

El primeste sprijinul sublocotenentului Manolache Balaceanu, care ii pune la dispozitie mosia sa de la Scaieni.

De altfel, intr-o scrisoare catre mentorul sau, Teodor se mandreste cu succesele sale nesperate, manifestandu-si interesul nu doar sublocotenentul, ci si multi alti boieri, doctori si profesori, care au contribuit cu sume de bani pentru constructia unui viitor falanster la Scaieni.

Mai mult, tanarul entuziasmat il invita pe Fourier in Tara Romaneasca pentru a fi martor la zamislirea edificiului si ii garanta ca va lua asupra sa orice cheltuieli cu transportul.

Sub numele de "Societatea agronomica si manufacturiera", in 1835 este infiintat falansterul de la Scaieni, devenind speranta pentru un viitor mai bun pentru mai mult de saizeci de persoane.

Certuri intre intemeietori

Insa, tanarul Teodor se vede, incetul cu incetul, marginalizat de Balaceanu, lucru vadit intr-o scrisoare catre Fourier in care isi arata nemultumirile si frustrarile fata de fostul sau binefacator, care nu ar vrea nimic altceva decat sa ii fure meritele.

El nu a avut, de altfel, niciun fel de rol in ocarmuirea noii societati si familiile contractate de Balaceanu nu au dat cu ochii de Teodor nici macar o data in tot timpul cat s-au aflat la Scaieni.

Lipsit de indicatiile discipolului lui Fourier, falansterul isi pierde curand simtul directiei si se indreapta incet, dar sigur, spre un inevitabil esec, desi cel putin o masura cu totul neasteptata fusese aplicata.

Ziua de lucru de-a lungul unei saptamani insuma opt ore, intr-o vreme in care taranii munceau chiar si pana la saisprezece ceasuri.

Un proiect deja condamnat

Declinul este grabit de impovaratoarele datorii ale lui Manolache Balaceanu si mult mai nefericit de faptul ca falansterul fusese infiintat pe un teren ipotecat si apoi luat in chirie de acesta.

Neplata datoriilor duce, ca la scurt timp, sa se puna sechestru pe intregul domeniu de la Scaieni, insa, ridicat dupa ce este contestat la tribunal.

Familiile plateau mult pentru dreptul de folosire al mosiei, doar ca banii erau folositi de Balaceanu pentru a-si stinge datoriile, nerespectandu-si obligatiile si lasand micul lor asezamant de izbeliste.

Si asta nu ar fi fost totul, el ajunsese sa le controleze oamenilor o buna parte a traiului zilnic, folosindu-i la munci grele de intretinere a mosiei si lipsindu-i de mancare, daca nu-si terminau programul de lucru.

Ei erau nevoiti sa le scrie cunostintelor pentru a primi de imbracat si de incaltat. Daca vorbeau de conditiile rele, le era tainuita corespondenta, dar primeau si pedepse care mai de care.

Inabusirea falansterului de la Scaieni

Experimentul de la Scaieni s-a consumat in mai putin de un an si jumatate, primind ultima lovitura de la domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, care l-a intemnitat pe Manolache Balaceanu, in urma unor certuri si neintelegeri.

Unele familii l-au urmarit apoi in instanta pe fostul lor diriguitor pentru relele pricinuite in falansterul de la Scaieni si incet flacara utopismului se stinge in principat. Insa, nu si in inima lui Teodor Diamant.

Desi unele relatari legate de sfarsitul experimentului de la Scaieni ii prezinta pe membrii comunitatii luptand vanjos impotriva dorobantilor trimisi de un domn ingrijorat de succesul falansterului, se pare ca nu exista dovezi concrete care sa ateste o realitate atat de flatanta.

In locul unui martiriu atat de clamat, Teodor Diamant impartaseste soarta unui exclus.

Ideile sale isi pierd caracterul relevant, naivitatea lor iese la iveala cu atat mai mult cu cat principatul este confruntat de chestiuni politice serioase. In fata tuturor acestor restristi, el totusi nu renunta.

O ultima speranta

In 1841, face cunoscuta initiativa sa de a pune temeliile unui nou falanster autoritatilor moldovenesti, inaintandu-le un memoriu. Se crede ca el ar fi fost in bune relatii cu boierul moldovean Costache Conachi si ar fi intreprins un numar de calatorii in tara vecina, in anii de dupa desfiintarea falansterului de la Scaieni.

El voia intemeierea unei noi comunitati, bazata tot pe ideile fourieriste, pentru circa trei sute de familii de tigani.

Va reprezenta ultimul sau efort. In doar cateva luni este lovit de tuberculoza si moare la sfarsitul verii aceluiasi an.

Insa, memoria celui mai de seama reprezentant al socialismului utopic romanesc este recuperata de un regim comunist avid de legitimitate la aproape un secol distanta.

Lucrarea "Scrieri economice" ii apare in 1958 si intr-o ultima nota, eforturile depuse in sensul crearii unui falanster la Scaieni sunt ecranizate doua decenii mai tarziu.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...