Ziare.com

Imparatul de marmura: Legenda ultimului carmuitor al Bizantului (I) - Documentar

Sambata, 28 Iulie 2012, ora 11:00

   

Imparatul de marmura: Legenda ultimului carmuitor al Bizantului (I) - Documentar
Luptele inversunate ale imparatului Constantin Paleologul impotriva turcilor otomani printre ruinele capitalei bizantine au incheiat cu litere de aur ultima pagina a istoriei statului roman din rasarit. Moartea sa in lupta a trimis un ecou prin timp si ramane unul din cele mai impresionante momente ale caderii Constantinopolului.

In scrisoarea trimisa papei Nicolae al V-lea, la sase saptamani dupa infrangerea bizantina, arhiepiscopul Leonard din Chios relateaza ultimul discurs oferit de imparat in noaptea de 28 mai 1453, cu o zi inainte de batalia decisiva.

El si-a imbarbatat ostasii zicandu-le: "In aceasta lupta trebuie sa fiti de neclintit si sa nu aveti frica, cu niciun gand de fuga, ci insufletiti sa rezistati cu o si mai mare forta herculeana.

Animalele pot fugi de animale. Insa voi sunteti oameni, oameni cu inima vanjoasa si o sa tineti la distanta aceste jivine natangi, lovind cu sulitele si sabiile voastre in ele, asa incat ei sa stie ca nu lupta cu altii din aceeasi rasa, ci impotriva stapanitorilor de animale. (...)

Voi camarazii mei de arme, ascultati de ordinele comandantilor vostri stiind ca aceasta este ziua voastra de glorie, o zi in care, daca varsati chiar si un strop de sange, o sa va castigati coroane de martiriu si slava eterna".

In ziua urmatoare, Constatin Paleologul isi gasea sfarsitul luptand alaturi de oamenii sai, incercand sa se puna stavila in fata macelului otoman.

O lupta care se lasa asteptata

Imparatul bizantin nu se lasase inselat nicio clipa de promisiunile de pace facute de tanarul sultan Mehmed al II-lea in momentul urcarii sale la tron.

Statul bizantin era numai o farama din ceea ce fusese odata, loviturile succesive ale otomanilor impingand inspre prapastie imperiul.

Teritoriile acestuia fusesera cucerite rand pe rand, astfel incat in timpul domniei lui Constantin Paleologul autoritatea imperiala se intindea doar asupra capitalei bizantine si asupra Moreei (n.r. Peloponez).

El a incercat din rasputeri sa obtina sprijinul papalitatii, dar si al unor puteri occidentale, in cazul in care tanarul conducator otoman avea de gand sa-si incalce fagaduiala, forta militara a imperiului sau fiind epuizata.

Pregatirile temeinice ale sultanului

Temerile imparatului Constatin sunt confirmate dupa nici un an, cand Mehmed al II-lea da ordinul incercuirii capitalei bizantine si incepe constructia fortaretei Rumeli Hisari pe malul european al stramtorii Bosfor.

Constantin Paleologul isi indeamna fratii care aveau in stapanire Moreea sa stranga armata si sa vina la Constantinopol de indata, dar sultanul a preintampinat aceasta actiune si isi trimite propria armata impotriva lor.

Cand Rumeli Hisari a fost finalizata, s-a reusit, impreuna cu Anadolu Hisari, cetate construita de Baiazid I pe malul oriental, sa se aduca aceasta atat de importanta cale de comunicare a orasului bizantin sub un neclintit control otoman.

Cele doua fortarete au putut izola pe deplin Constantinopolul, impiedicand orice trafic catre si dinspre oras cu Marea Neagra, lipsind orasul nu numai de proviziile necesare, dar si de veniturile din vama perceputa negustorilor italieni.

De altfel, lipsa acuta a banilor nu a permis inrolarea mercenarilor, care in trecut au format grosul armatei bizantine. Pana si serviciile mesterului fierar Urban s-au dovedit mult prea costisitoare pentru imparatul bizantin.

Acesta in schimb s-a indreptat catre sultanul Mehmed al II-lea, tunurile formidabile create de fierarul maghiar fiind folosite pentru sfaramarea zidurilor Constantinopolului.

O ultima speranta

Imparatul era infuriat de aceste imprejurari potrivnice, dar nu putea decat sa priveasca neputincios cum inamicul se pregateste cu rabdare pentru asediul orasului. Exista totusi speranta ca ajutorul va veni din partea altor puteri crestine.

Eforturile sale au fost indreptate cu totul inspre salvarea Constantinopolului, cazand de acord asupra reunificarii bisericii crestine daca puterile catolice il vor ajuta in lupta sa impotriva paganilor.

El a strans ce provizii a putut pentru armata sa, dar nu a nesocotit nici nevoile oamenilor de rand. S-a asigurat ca va rezista cat se poate de mult pana la mult asteptata interventie occidentala.

Incepe asediul Constantinopolului

In urma tuturor provocarilor lui Mehmed al II-lea si a incercarilor esuate de a face pace, Constantin Paleologul se vede nevoit sa declare oficial razboi.

Insa, trec mai multe luni pana cand sultanul decide sa atace orasul, in acest timp el punand la punct detaliile cuceririi Constantinopolului si strangand latul tot mai mult.

Astfel, abia in luna aprilie ostirile otomane se insiruie in jurul orasului. Luptele propriu-zise incep la scurt timp printr-un bombardament intens asupra fortificatiilor capitalei.

Constantin Paleologul a reusit un fapt exceptional fiind capabil, cu doar sapte mii de ostasi, nu numai sa acopere intreaga lungime a zidurilor, dar si sa le apere impotriva atacurilor otomane.

Nu doar atat, dar a reusit sa infraneze rivalitatile dintre greci, venetieni si genovezi, o parte insemnata a armatei sale fiind formata din straini. La apararea orasului a contribuit chiar si un detasament de turci.

Este de mentionat capitanul genovez Giustiniani Giovanni Longo care la inceputul anului sosise cu sapte sute din cei mai buni oameni ai sai din propria-i voie si a intrat in slujba imparatului.

In acelasi timp, imparatul este nevoit sa respinga si atacurile date de flota otomana care intrase printr-un truc in estuarul Cornului de Aur. Chiar si asa, mica sa armata a rezistat destoinic.

Nu ratati partea a doua a acestui documentar de exceptie, ce va fi publicata duminica, numai pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 4568 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
6 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Scuze lui Laurentiu, dar

Ponta si Antenescu sunt niste impostori.

 

Videanu

Am citit acest articol, crezand că este vorba de Videanu și marmura lui! Deziluzie!

 

PontAntonescu

ha ha ha. Stai linistita, existe Videni si in alte zone carpato-danubiene-Ponta.

'geaba 'tata eroism, de-ai uitat deschis-o poartă!

.

 

Asa e!

Kerka Porta!

Tradarea Occidentului

Ultimul imparat care va conduce pentru o scurta vreme intreg imperiul a fost Theodosius I, 394 – 395. In 381 a fost tinut la Constantinopol al doilea sinod ecumenic.

Dupa anul 395 niciun imparat nu va mai conduce Imperiul Roman. Oficial, nu erau doua imperii, unul de Apus si unul de Rasarit. Ci era un imperiu cu doi imparati.

In luptele inversunate ale imparatului Constantin Paleologul impotriva turcilor otomani,acesta nu va mai fi sprijinit de Imperiul Roman de Apus (occidental) astfel ca acestia au incurajat caderea Constantinopolului.
Ca la Yalta si la Malta,mai tarziu.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor