Ziare.com

De ce nu e corect sa vorbim despre "mica" Unire

Duminica, 26 Ianuarie 2020, ora 19:49

   

De ce nu e corect sa vorbim despre "mica" Unire
S-a serbat Ziua Unirii din 24 ianuarie, cu care prilej presa a titrat "Ziua Micii Uniri", ca s-o deosebeasca de "Marea Unire" de la 1 decembrie.

Sintagma mi se pare nefericita si a inceput sa circule relativ recent, in urma cu doar cativa ani. Inventata inca din vremea comunismului, expresia n-a avut priza in public. Romanii nu s-au acomodat cu ideea ca ar fi fost doua "Uniri", una mare si alta mica. Opinia publica s-a dovedit mai inteligenta decat clasa politica, gata sa se afirme si in istorie.

Inainte de instalarea comunismului in tara, serbam "Unirea" la 24 ianuarie si "Intregirea" la 1 decembrie. Mi se pare normal. Sunt fapte diferite, in situatii istorice diferite, in conjuncturi fara asemanare. Folosirea aceluiasi termen pentru evenimente fara legatura intre ele suna fortat.

Cand zici Unire, gandul te poarta in primul rand la straduinta lui Cuza Voda de a-i convinge pe mos Ion Roata si pe altii ca el ca o tara mare este mai puternica si mai prospera decat doua mici. Cand zici Intregire, gandesti la sacrificiile de pe campul de lupta, la abilitatea diplomatilor la masa tratativelor si la vointa unanima a romanilor, adunati intr-un decembrie la Alba Iulia.

Nu le carcacterizeaza deloc dimensiunea mare sau mica, singura legatura fiind faptul ca, atat Unirea, cat si Intregirea, sunt momente marete pentru istoria noastra. Amandoua sunt Mari. Mari cu majuscula si ar fi o impietate sa spui ca una din ele a fost mica.

Nu numai istoricii, dar si filosofii de orice fel s-au ferit sa acorde calificative dimensionale evenimentelor de rasunet sau oamenilor de geniu. Nu poti spune ca batalia de la Posada a fost mai mare decat lupta de la Calugareni si nimeni n-a indraznit sa declare ca Einstein a fost mai mare si Aristotel mai mic sau ca Napoleon s-a dovedit mai de seama decat Hanibal.

Pastrand proportiile, imi vin in minte cuvintele cronicarului nostru Grigore Ureche, care n-a vrut sa-i scape un amanunt despre Stefan cel Mare si anume ca era un om scund. Cronicarul s-a exprimat - genial, zic eu - astfel: "Fost-au acest Stefan Voda om nu mare la stat...".

Cata finete si cat rafinament la acest deosebit om de litere, pe care unii il considera "un simplu cronicar"! Voievodul poate fi mai mult sau mai putin viteaz, mai mult sau mai putin indraznet, intelept, harnic. Dar niciodata mic. Si atunci, cronicarul a spus ca era "nu mare la stat".

Tot scund a fost si un nepot al domnitorului, cu nume tot de Stefan, dar istoria nu-l consemneaza ca fiind Stefan cel Mic, ci a ramas cunoscut cu diminutivul Stefanita Voda si preluat ca atare atat de istorie, cat si de lieratura (Delavrancea, Cosbuc si Sadoveanu). Totdeauna Stefanita si niciodata Mic.

Se stie ca Pepin, regele francilor din secolul VIII, tatal lui Carol cel Mare, era cam pitic. Dar istoria Frantei nu si-a permis sa-l eticheteze ca fiind "cel Mic". A ramas consacrat cu numele "Pepin le Bref", adica "cel Scurt".

Numai noi ne-am permis sa facem abstractie de orice menajamente, etichetand unul din cele mai marete acte din istoria Romaniei - cel din 24 ianuarie 1859 - ca fiind mic si l-am denumit "Mica Unire", in raport cu un altul, de asemenea maret, dar fara nicio legatura si socotit arbitrar ca fiind "Mare".

Categoric, este o inspiratie nefericita sa etichetezi Unirea Principatelor ca fiind de importanta mai mica decat Intregirea Tarii. Exista lucruri care nu suporta comparatie, iar cele de fata fac parte din ele. Ideea unei uniri mai "mici" decat alta este impotriva bunul simt.

Dar este si nepragmatica. Pentru mos Ion Roata, Unirea trebuiea sa insemne ca unde-s doi, puterea creste. Urmasii lui isi pun astazi o intreabare elementara, dupa un secol si jumatate: cum creste puterea unde-s doi, cand Moldova a ajuns cea mai inapoiata regiune a tarii?

La una ca asta, ieseanul se simte frustrat. Cu atat mai frustrat, cu cat afla ca Unirea, cea pe care isi puneau toata incredere si speranta parintii lui, bunicii si strabunicii, a devenit deodata Mica Unire, nu de alta, dar s-a hotarat la Bucuresti ca exista o alta, mai mare decat ea.

Nu stiu altii cum sunt - vorba scriitorului - dar mie simturile imi spun ca Marea Unire este una singura, cea din 1859. Cealalta, din 1918, este Marea Intregire. Simte cineva altfel?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5683 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
16 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

"mie simturile imi spun ca Marea Unire este una singura, cea din

1859. Cealalta, din 1918, este Marea Intregire. Simte cineva altfel?" - păi presupun că simțeau altfel transilvănenii adunați la Alba Iulia: ei au votat "UNIREA acelor romani și a tuturor teritoriilor locuite de danșii cu Romania". N-au votat "intregirea".// Au fost două uniri (cea din 1859/1862 și cea din 1918) egale ca importanță, nu-și are rostul chestia cu "intregirea".

 

Ambele sunt evenimente marete.

"Marea Unire" si "Marea Intregire", cum spunne dl Pitigoi este perfect.
Sau, Unirea Principatelor si Intregirea Romaniei.
Ambele sa fie zile nationale. Din pacate, pe cea mai recenta am cam ratat-o!

 

Despre unire si de ce nu va fi unire cu Rep. Moldova?

CTP: "Unirea nu s-a produs prin năvălirea entuziastă a maselor. Au existat niște opozanți extrem de duri din clasa politică. Oamenii nu ințelegeau despre ce e vorba, oamenii intrebau dacă o să se schimbe soarta lor, cu unirea.
Această partidă separatistă a mers foarte departe, cand Alexandru Ioan Cuza a fost detronat, domnul Unirii, in Iași au ars luminile 3 zile. De bucurie că a fost inlăturat Cuza. Și două luni mai tarziu, au năvălit in stradă ieșenii, o mare manifestație, se striga: Jos Unirea!, Jos prințul străin!, impotriva lui Carol I, care prelua puterea in Romania.

Și știți ce a făcut conducerea unită a Romaniei? A tras in manifestanți. A adus un regiment din Muntenia care a tras in manifestanți direct cu muniție de război, ba chiar i-a atacat și la baionetă. Nu se știe cați au fost omorați atunci, cifrele au fost ținute secrete, cadavrele au fost rapid inlăturate, totul a fost mușamalizat. Istoria a consemnat, pentru că existau atatea mărturii a ceea ce s-a intamplat atunci in stradă.
Separatiștii, cu toate că erau mari boieri, care aveau interesul să-și mențină privilegiile, moșiile, să nu piardă pămant, au adus un argument care s-a dovedit adevărat: au spus Moldova va ajunge o provincie săracă, va fi marginalizată. Iașiul, din capitală, va ajunge un biet oraș de provincie, totul va ajunge la Bucrești, acolo vor fi banii, acolo va fi puterea. Din păcate așa s-a intamplat."

 

Adevarul e ca moldovenii au cam luat tzeapa cu unirea aia...

... pe care aproape nimeni n-o mai baga in seama in ziua de azi.

Ca fapt divers, observ cu interes ca unirea din 1859 se sarbatoreste (atat cat permite bugetul :) doar la Iasi si asta in 24 ianuarie. In realitate moldovenii rezolvasera unirea din punctul lor de vedere inca din 5 ianuarie. In 24 ianuarie unirea a fost definitivata la Bucuresti. Cu toate astea, n-am auzit de nici o manifestare pe nicaieri prin Muntenia.

De Ardeal nu mai discutam pt.ca aia oricum fac o mare favoare tuturor celorlatzi vorbind romaneste si oricum se cred 15 minute mai inteligentzi ca restul populatziei din Romanica , desi chiar nu e cazul... :)

Adevarul este ca voi,moldogotii de dincolo de Prut

Nu veti intelege niciodata semnificatia Unirii Principatelor Romane,zic de voi rrusificatii nu stramosii vostrii!

Pentru voi este valabila doar "unirea"cu māmicul Rusia Sovieticā,care a trecut de la a vā da vodka pe caiet,la a vā milostivi pe card de credit!

Interesantā "crestere economicā"!

Raluka Turkan a intels unirea cu rusii mai demult

De pe vremea cat a studiat 5 ani la Moskva...

 

Fara sa am vreo caéificare de istoric, dupa mine nu exista decat o

UNIRE, cea din 1918.
Procesul Unirii celor trei principate de samanta, limba si identitate comuna a inceput dupa Revolutia Europeana din 1848.
Primul act s-a incheiat in ianuarie 1859, dupa 11 ani de evolutie europeana a romanilor.
Actul final din 1918, s-a finalizat dupa alti 59 de ani de plavrageala politica si sociala.

Deci, Unirea Romaniei s-a facut intre 1859 si 1918, in aproae 6 decenii!
Este un timp indelungat, in care fortele unioniste au trebuit sa convinga gruparile separatiste de interesul superior al unei NATIUNI ROMANESTI.

Influenta franceza a fost decisiva, la fel ca in procesul de independenta al Statelor Unite, unde a fost un actor major, atat militar cat si diplomatic.

Astazi, Romania unita in 1918 face parte din procesul de unificare a Europei. Ea trebuie sa joace un rol major, la inaltimea unionistilor care au construit-o. Traiti acum vremuri istorice importante, ar trebui sa deveniti constienti de asta si sa va angajati fara ezitare in constructia continentului nostru. Uniunea face forta, aceasta a ramas la fel de actual ca in 1918. Ati remarcat-o si la ultimele 3 alegeri prezidentiale :)))

 

Daca ar fi sa evaluam logic,atunci Romania trebuia sa fie

o MONARHIE CONSTITUTIONALA,pentru ca nu a fost abrogata niciodata in mod legal,cu ingropata in mod brutal de comunistii din pcr ce astazi se cred "social-democrati"-psd;la fel si cu mica sau marea unite.

Vall a sugerat exact cum ar fi trebuit sa se numeasca...dar cine ne baga pe noi in seamā!?
Fiecare viseaza altceva,unul vrea o Romanie normal(pentru el),altul vrea sa iasa din puscarie,altul vrea sa ne unim cu Moldova Sovieticā,doar,doar'om iesi din UE...

La 1859

nu a fost nicio "mare unire" sau "mica unire". nici nu putem vorbi despre vreo "mare unire" sau "mica unire", pentru ca mare parte a romanilor au ramas, si atunci, pe dinafara.
sau Banatul, Transilvania, Crisana, Maramuresul nu inseamna nimic?

1859: un act istoric important, unirea principatelor, insa nu putem vorbi despre unirea romanilor. Dar fara acest eveniment nu puteam spera, mai tarziu, la ceea ce s-a intamplat la 1918.
Dar poate pentru cei "deja uniti" numele lui Simion Barnutiu nu spune nimic.

 

Regele Ferdinand INTREGITORUL

Nu "unificatorul"

 

Suiectu Unirii Romaniei m-a preocupat astazi. Nu pot sa nu fac o

paralela cu formarea confederatiei helvetice.

Istoria incepe in 1291, cand trei cantoane (numite cantoane primitive, in sensul ca au fost PRIMELE) se asociaza impotriva ocupantului habsburg. Procesul de unire a cantoanelor a continuat pana in 1848, cand confederatia era constituita din 22 cantoane. (Confederatia a primit in 1815 statutul de neutralitate perpetua si militara). Ultimul canton al confederatiei, Cantonul si Republica Jura s-a adaugat Confederatiei in 1989 prin diviziunea Cantinului Berna.

In rezumat, pot spune ca Unirea Elvetiei a inceput in 1291 si a sfarsit in 1848!
Unirea Romaniei a inceput in 1859 si a sfarsit in 1918. Deci, contrar opiniei exprimate la 15:34, am putea afirma ca Confederatia Helvetica s-a nascut in 1291 (acesta este anul oficial de aniversare), iar Romania s-a nascut in 1859, care trebuie sa fie anul sau de aniversare (24 ianuarie 1859).

 

Pardon, SUBIECTUL nu "Suiectu" :)))

Unirea Romaniei, Twelve Points :)))

 

Mult mai simplu decat "pitzigoiesc" unii....

Daca unirea principatelor de la 24 ianuarie nu ar fi fost, atunci nu ar fi fost Regatul Romaniei,la care sa se alature Ardealul si Banatul in 1918 si asta v-o spune un banatean. Ca in ziua de azi Banatul si Ardealul s-ar cam lipsi de tupeul si incalecarea miticilor, asta e cu totul altceva....

 

Yeah, right, "incălecarea ardelenilor&bănățenilor de către

mitici", dar și președintele și prim-ministrul sunt ardeleni.

M-am logat numai pentru ca sa iti dau 5 si 5

.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor