Ziua in care un poet roman primea premiul literar al intregii latinitati - Documentar

Timpul da uitarii multe, inclusiv din cele cu care am putea sa ne mandrim. Am in vedere un deosebit moment din cultura noastra, despre care pana la reforma invatamantului din 1948 se invata la scoala si riscai sa nu iei bacalaureatul daca nu-l stiai.

Un laureat surpriza

Astazi putini mai stiu ceva despre ziua cand romanii ajunsesera vedeta concursului literar al intregii latinitati, organizat in orasul francez Montpellier, la 19 mai 1878 de catre Societatea pentru studiul limbilor romanice.

Avand ca tema "cantecul latinitatii", organizatorii au invitat reprezentanti ai tuturor limbilor si dialectelor de obarsie latina, inclusiv din indepartata tara carpato-dunareana, care in 1878 abia isi castigase independenta cu arma in mana.

Au participat la concurs, cu poeziile lor, trei romani: Vasile Alecsandri, Romulus Scriban si un poet din Targu Mures, al carui nume se pare ca l-a uitat chiar si istoria.

Mult mai numerosi erau participantii din spatiul italian, francez, spaniol, portughez si chiar sudamerican, vorbitori ai limbilor si dialectelor romanice.

Poate din consideratie pentru independenta noastra, in juriu a fost cooptat si romanul Mihai Obedeanu, alaturi de poetii francezi Frederic Mistral si Charles de Tortolon, precum si filologii Alfred de Quintana si Graziado Ascoli.

Pentru a fi accesibile intregului juriu, poeziile au fost traduse in limba franceza si prezentate in plic inchis, anonime si cu parola.

Spre surprinderea tuturor, cand s-a deparolat autorul poeziei careia juriul tocmai ii acordase premiul, a aparut numele lui Vasile Alecsandri, cu titlul poeziei sale: Cantecul Gintei Latine.

Imnul de deschidere

Au urmat manifestarile de acordare a premiului, organizate intre 22 si 30 mai 1878 in cadrul unor festivitati de amploare, la care au participat 60.000 de persoane, un numar enorm pentru acea vreme.

Deschiderea festivitatii a fost marcata cu un imn compus pe versurile lui Alecsandri si o partitura originala, comandata anume compozitorului italian Filippo Marchetti.

Participantii si-au prezentat creatiile, iar presedintele juriului, poetul de limba provensala (vorbita in Franta) Frederic Mistral a recitat versurile sale scrise in aceasta limba. Un catren selectat din poem se afla si astazi incrustat pe o piatra de marmura, montata pe o impozanta cladire de patrimononiu.

Mai tarziu, in 1904, cand poetului Mistral i s-a acordat premiul Nobel pentru lieratura, se facea mentiunea ca distinctia priveste intreaga opera a poetului, dar si insufletirea cu care a antrenat cultura latina in actiuni comune, menite sa promoveze spiritul romanic.

In tara noastra, Cantecul Gintei Latine a fost scos dupa 1948 din toate manualele scolare, incercand a se acredita ideea ca limba romana este de origina slava si nu latina. De altfel, nici nu puteau avea alta soarta versurile ei, care il preamareau pe Cel de Sus, intr-o epoca in care n-aveai voie sa preamaresti decat numai Partidul.

Cum creatia lui Vasile Alecsandri, rasplatita la Montpellier cu o medalie de aur si o cupa de argint, nu prea pare sa intereseze nici exponentii culturii romanesti de astazi, poate n-ar fi lipsit de interes sa redau mai jos primele patru versuri si ultima strofa, cu mentiunea ca textul integral poate fi accesat aici.

Cantecul Gintei Latine

Latina ginta e regina

Intre-ale lumii ginte mari;

Ea poarta-n frunte-o stea divina

Lucind prin timpii seculari.

................................

In ziua cea de judecata

Cand fata-n cer cu Domnul sfant

Latina ginta-a fi-ntrebata

Ce a facut pe-acest pamant,

Ea va raspunde sus si tare:

"O! Doamne,-n lume cat am stat,

In ochii sai plini de-admirare

Pe tine te-am reprezentat!"

Fireste, cele de mai sus trebuie citite cu intelegere privind mijloacele de expresie proprii ale celor din secolul XIX, care nu seamana cu ale noastre, cei de astazi.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...