Comitetul Nobel din Stockholm a decis, marti, ca premiul Nobel pentru Fizica sa se acorde lui Andre Geim si lui Konstantin Novoselov, de la Universitatea Manchester, Marea Britanie.
Decizia a fost explicata ca urmare a revolutionarelor experimente pe care cei doi le-au facut cu privire la "graphene", o noua forma de carbon, avand o conductivitate ridicata si o rezistenta mecanica mare, potrivit site-ului oficial Nobel.
Votul a inclinat spre lucrarile si studiile experimentale in defavoarea celor teoretice. Decernarea Premiul Nobel pentru Fizica 2010, s-a facut in urma deliberarilor din cadrul Academiei de Stiinte suedeze, care a selectat castigatorii, punand astfel capat speculatiilor galopande ale publicului referitor la posibilii castigatori, precizeaza publicatia online Physorg.
Misiunea a fost grea pentru Academia de Stiinte din Stockholm, descoperirile de top au fost structurate, dupa cum urmeaza:
- Pentru dezvoltarea laserelor: LED, Nick Holonyak; Shuji Nakamura - laser albastru; Robert Hall, primul laser cu semiconductori. Aceste evolutii tehnice au avut o valoare practica enorma, laserele LED-uri, de exemplu, sunt montate in cele mai multe scanere si CD playere.
- Pentru studiile proprietatilor cuantice ciudate, cum ar fi nonlocalizare, necoerenta, si cazul atomilor optic activi (Alan Aspect, Serge Harouche, Anton Zeilinger, Charles Bennett, Anton Zurek, David Pritchard, Joerg Schmiedmayer, David Wineland, Peter Zoller). Experimentele concepute tind sa sustina toate prezicerile mecanicii cuantice, cum ar fi ideea ca un atom poate fi in doua locuri in acelasi timp.
- Pentru descoperirea graphene - o noua forma de carbon, avand o conductivitate ridicata si o rezistenta mecanica mare(Andre Geim si Kostya Novoselov).
- Pentru descoperirea si dezvoltarea de nanotuburi de carbon (Sumio Iijima, Cees Dekker, Phaeton Avouris, Charles Lieber, Thomas Ebbeson).
- Pentru predictia, descoperirea si dezvoltarea metamaterialelor negative - (Victor Veselago, John Pendry, David Smith, Xiang Zhang, Sheldon Schultz, Ulf Leonhardt). Metamateriale sunt compuse din componente mici, cum ar fi inele mici si tije. Ele produc efecte optice noi.
- Pentru dezvoltarea teoriei haosului (Mitch Feigenbaum, Edward Ott, James Yorke, Celso Grebogi, Harry Swinney, Benoit Mandelbrot). Haosul (teoria Haosului) este stiinta care descrie modul in care cunostintele noastre si a unor sisteme se degradeaza in anumite conditii in natura. Vremea este un exemplu clasic al unui sistem haotic.
- Pentru descoperirea si dezvoltarea de cristale fotonice (Eli Yablonovitch, Shawn Lin, Ioan Joannopoulis). Un cristal fotonic permite doar unor anumite radiatii si anumitor energii sa se propage.
- Pentru detectarea si accelerarea expansiunii cosmice (Adam Riess, Saul Perlmutter, Brian Schmitt). Masuratorile de supernove indepartate au condus astronomii sa creada ca expansiunea cosmica a Universului, tine, de fapt, de accelerarea lui.
- Pentru descoperirea planetelor extrasolare (Alexsander Wolszczan, Dale Frail, Paul Butler, Geoffrey Marcy, primarul New York-ului - Michael Bloomberg, Didier Queloz, David Lathan). Spectroscopia a permis detectarea (la inceput indirect si mai tarziu direct) a prezentei planetelor din jurul stelelor din apropiere.
- Pentru descoperirea cuarcului - "fizica albastra" (Paul Grannis, Mel Schocket, William Carruthers).
... Vezi tot