Cladirea in care s-a votat unirea Transilvaniei cu Romania va fi reabilitata dupa 50 de ani

Sala Unirii din Alba Iulia, cladire in care s-a votat unirea Transilvaniei cu Romania, a intrat in reabilitare dupa 50 de ani, avand alocati aproape doua milioane de euro.

In fata cladirii se va amenaja un lapidarium, cu busturile celor mai importante personalitati care au contribuit la unire.

Pentru reabilitarea Salii Unirii, Guvernul aloca 98% din banii necesari, adica 1,92 milioane de euro, in vreme ce restul, 38.000 de euro, provin de la Consiliul Judetean Alba.

Ultima reabilitare a cladirii s-a realizat in urma cu 50 de ani, iar de atunci s-au degradat finisajele, sarpanta, acoperisul, iar apa din precipitatii patrundea in interior si se infiltra prin pereti, afectand picturile. De asemenea, va fi refacuta mansarda, va fi amenajata o sala multimedia si va fi schimbata tamplaria.

Ar putea fi amenajat si un "zid al recunostintei" cu numele si locul din care provin cei 1.228 de delegati, care la 1 Decembrie 1918 au votat unirea Transilvaniei cu Romania.

"Vrem sa facem din Sala Unirii panteon al neamului, adica romanismul de la geneza pana la 1918. Un alt obiectiv al nostru e de a da importanta pe care o merita, de a deveni un obiectiv de interes national (...) Dorim introducerea steagului national ca element important, deasupra Salii Unirii si crearea unui sistem de iluminat arhitectural.

Un proiect pe care-l avem impreuna cu Primaria Alba Iulia este crearea unui lapidarium in fata Salii Unirii, relocarea busturilor dinspre parc, inspre Sala Unirii si completarea acestora. Ne gandim sa memoram si pe cei 1.228 de unionisti care au fost delegati, printr-un zid al recunostintei, care va cuprinde numele si locul din care provin acestia", a spus Dan Popescu, administratorul public al judetului Alba.

Directorul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat ca se vor reface picturile interioare, iar pe fatada, deasupra intrarilor, vor fi amplasate stemele Romaniei Mari din perioada interbelica.

De asemenea, expozitia etnografica va fi desfiintata, iar in locul ei va fi amenajata o expozitie permanenta cu tot ceea ce a insemnat "drumul spre unire".

Cladirea nu s-a inchis deocamdata si mai poate fi vizitata cateva zile, deoarece in aceasta perioada se face amenajarea de santier si se lucreaza in exterior si in incaperi care nu erau deschise publicului. Sala Unirii va fi redeschisa in 1 decembrie 2018, cand se sarbatoresc 100 de ani de la Marea Unire.

Ce obiecte de patrimoniu detine Sala Unirii

Sala Unirii detine mai multe obiecte de patrimoniu national, unul dintre acestea fiind biroul avocatului Aurel Lazar, pe care s-a redactat Declaratia de autodeterminare, scrisa la Oradea in 12 octombrie 1918: "Pe temeiul dreptului firesc - ca fiecare natiune poate dispune, hotari singura si libera de soarta ei - natiunea romana din Ungaria si Ardeal doreste acum sa faca uz de acest drept si reclama in consecinta, si pentru ea dreptul ca, libera de orice inraurire straina, sa hotarasca singura asezarea ei printre natiunile lumii...".

De asemenea, pe peretele de la intrare, in placi de marmura, sunt gravate Rezolutia Marii Adunari Nationale, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei, Satmarului si Maramuresului cu Romania si Proclamatia Regelui Ferdinand I catre Tara din 15/28 august 1916.

Tot in acest imobil sunt expuse "Documentele Unirii", cele sase volume ce contin credentionalele si telegramele originale de sustinere a Unirii, stranse de Asociatiunea ASTRA.

O alta piesa importanta este aparatul de fotografiat al lui Samoila Marza, cu care au fost realizate singurele imagini de la 1 Decembrie 1918. Ele au ramas si in ziua de azi in patrimoniul Muzeului National al Unirii.

De altfel, potrivit istoricilor, la Marea Adunare Nationala au fost prezenti circa 100.000 de romani si un singur fotograf.

In Sala Unirii se mai afla ziarele vremii, steaguri originale cu care delegatiile participante la Unire au venit si planul de aparare al orasului Alba Iulia, realizat de catre Garda Nationala condusa de capitanul Florian Medrea.

In dimineata zilei de 1 Decembrie 1918, in sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegati alesi din toate categoriile sociale si veniti de pe intreg cuprinsul pamantului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu Romania.

In cadrul Marii Adunari Nationale s-a prezentat Rezolutia de Unire care cuprindea un amplu si avansat program de reforme democratice care urmau sa stea la temelia noului stat. Rezolutia adoptata de Marea Adunare Nationala, primita cu entuziasm de multimea masata pe intinsul platou din spatele cetatii, a pecetluit unirea Transilvaniei cu Romania si a conturat totodata sensul dezvoltarii democratice a societatii romanesti.

Rezolutia Marii Adunari Nationale a fost citita delegatilor de catre Vasile Goldis, iar apoi a fost votata.

Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie sa devina Ziua Nationala a Romaniei.

• Tristul Centenar
• Firea amenajeaza un nou parc in Bucuresti, cu ocazia Centenarului. Va avea 1,5 hectare
• Primul monument dedicat Centenarului a fost inaugurat. Aminteste de o lupta unica in istoria noastra
• Firea anunta ca face un parc pentru Marea Unire. Ce planuri mai are de Centenar

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...