Ziare.com

86 de ani de la nasterea lui Nichita Stanescu: Mesajul Ambasadei Suediei

Duminica, 31 Martie 2019, ora 18:52

   

86 de ani de la nasterea lui Nichita Stanescu: Mesajul Ambasadei Suediei
Duminica se implinesc 86 de ani de la nasterea poetului Nichita Stanescu. Cu aceasta ocazie, Ambasada Suediei a transmis un mesaj pe Facebook.

Institutia a publicat cateva versuri ce ii apartin scriitorul roman, iar apoi a facut legatura intre maiestria lui si nominalizarea sa la Premiul Nobel, care a fost facuta, in doua randuri, de catre un scriitor suedez.

"Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea,
de teama sa nu-mi strivesti sarutul? ...

-
Azi il celebram pe Nichita Stanescu, nascut pe 31 martie 1933. Stanescu ar fi fost propus de doua ori pentru Premiul Nobel pentru Literatura (1979 si 1980) de catre scriitorul suedez Artur Lundkvist", este mesajul postat pe Facebook de Ambasada Suediei.

Viata lui Nichita Stanescu

Poetul Nichita Stanescu s-a nascut la 31 martie 1933, la Ploiesti. Tatal sau, Nicolae Stanescu, era comerciant, iar mama, Tatiana (n. Cereaciukin), provenea dintr-o familie nobila ruseasca refugiata in Romania in 1917, potrivit Agerpres.

Nichita Stanescu a urmat cursurile scolii primare, intre 1940 si 1944, la Ploiesti (primele doua clase) si, dupa evacuarea orasului din cauza razboiului, la Busteni si, in refugiu, la Valenii de Munte, iar apoi, intre 1944 si 1952, cursurile Liceului ''Sf. Petru si Pavel'' din Ploiesti (numit ulterior Liceul ''I.L. Caragiale'').

Intre 1952-1957 urmeaza cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti. Ii are ca profesori pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur, iar printre colegi pe Matei Calinescu si pe Eugen Simion, care ii fusese si coleg de liceu, se arata in ''Dictionarul general al literaturii romane'', aparut sub egida Academiei Romane, la Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2007).

A fost corector, in perioada 1957-1960, apoi redactor, pana in 1968, la revista ''Gazeta literara'', in 1969 a fost numit redactor-sef adjunct la revista ''Luceafarul'', iar intre anii 1970-1973 a fost redactor-sef adjunct la revista ''Romania literara''. Avea sa colaboreze, ulterior, si la alte reviste: ''Viata romaneasca'', ''Orizont'', ''Arges'', ''Romania literara''.

Debutul si pasii spre succes

Nichita Stanescu a debutat in revista ''Tribuna'', la 17 martie 1957, cu poeziile ''Au fost oameni multi...'', ''La lemne, Pamant!'', sub titlul generic ''1907''. Versurile fusesera recomandate de Dumitru Micu, asistent universitar si critic literar. La 21 martie 1957 Nichita Stanescu reuseste sa publice poemul ''1907'' in ''Gazeta literara'', condusa atunci de Zaharia Stancu. Debuteaza editorial in 1959, in volumul colectiv ''Sub semnul revolutiei: 30 de tineri poeti'', cu o prefata de Mihai Gafita, iar individual cu ''Sensul iubirii'', carte aparuta in 1960, ''primita bine de criticii tineri, care au sentimentul ca se intoarce o pagina noua in poezia romaneasca'' (''Dictionarul general al literaturii romane'').

Au urmat volumele: ''O viziune a sentimentelor'' (1964), ''Dreptul la timp'' (1965), ''11 elegii'' (1966), ''Rosu vertical'' (1967), ''Oul si sfera'' (1967), ''Alfa'' (1967), ''Laus Ptolemaei'' (1968), ''Necuvintele'' (1969), ''Un pamant numit Romania'' (1969), ''In dulcele stil clasic'' (1970), ''Poezii'' (antologie, 1970), ''Belgradul in cinci prieteni'' (1972), ''Maretia frigului'' (1972), ''Clar de inima'' (antologie, 1973), ''Starea poeziei'' (1975), ''Epica Magna'' (1978), ''Operele imperfecte'' (1979), ''Noduri si semne'' (1982), ''Oase plangand'' (1982) . Dintre celelalte volume ale lui Nichita Stanescu mai amintim: ''Cartea de recitire'' (volum de proza si evocari, 1972), ''Respirari'' (culegere de publicistica si proza eseistica, 1982).

Ultimele creatii

In anul 1982 ii dicteaza lui Aurelian Titu Dumitrescu paginile care vor alcatui volumul ''Antimetafizica'' (aparut postum, in 1985) . In iunie 1983 incheie volumul de versuri intitulat ''Scrisori'' (titlul initial ''Scrisori catre Utopia''), cuprinzand douazeci si unu de poeme-scrisori, o inchidere simbolica a cercului deschis cu ''11 elegii''. Cateva fusesera publicate, in primavara, in ''Romania literara'' si in ''Luceafarul'', dupa cum se aminteste in ''Dictionarul general al literaturii romane''.

''Debutand intr-o istorie dominata de un regim politic totalitar, Nichita Stanescu a reusit sa isi impuna, in cele din urma, temele si stilul, fugind de schemele poeziei ''angajate''. A facut cateva concesii la debut, pentru a-si vedea poemele tiparite. Personalitate puternica, s-a impus repede ca sef al generatiei '60 si a reusit sa traga dupa el un numar mare de scriitori tineri care, in doua decenii, au schimbat fata literaturii romane. A recuperat modelele modernitatii, reprimate de ideologii realismului socialist, le-a reformulat si le-a introdus intr-o noua sinteza lirica. Nu a fost singurul care a facut aceasta operatie de reabilitare a modernitatii, dar este cel care da un sens programatic si stralucitor acestui fenomen'' (''Dictionarul general al literaturii romane'').

In martie 1965 este ales membru in Comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor. Pasionat de numismatica, s-a inscris, in 1975, in Societatea de Numismatica din Romania.

Premii si recunoastere

Pentru creatiile sale a obtinut, de-a lungul anilor, numeroase premii: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul ''O viziune a sentimentelor'' (1965), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ''Necuvintele'' (1970), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ''Cartea de recitire'' (1973), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul ''Starea poeziei'' (1976), Premiul ''Mihai Eminescu'' al Academiei Romane pentru ''Epica magna'' (1980).

In 1975 i se acorda Premiul International ''Gottfried von Herder'', diploma fiindu-i inmanata in mai 1976. In 1979 este nominalizat de Academia Suedeza pentru candidatura la Premiul Nobel pentru Literatura, alaturi de Odysseas Elytis, Max Frisch, Jorge Luis Borges, Leopold Sedar Senghor (laureatul va fi poetul grec Odysseas Elytis) . (''Dictionarul general al literaturii romane'')

In 1981 a fost distins cu Medalia ''Meritul Cultural'', clasa a II-a, iar in 1982 i-a fost acordat Marele Premiu ''Cununa de Aur'' in cadrul festivalului ''Serile de Poezie de la Struga'' (Iugoslavia).

Trecerea in nefiinta

Grav bolnav, s-a stins din viata la 13 decembrie 1983, la Bucuresti. A fost inmormantat la Cimitirul Belu.

La 3 iulie 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei Romane.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2068 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor