Amos Oz era tot mai pesimist in privinta unei solutii pentru conflictul israelo-palestinian

Amos Oz a fost unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii, un excelent observator al realitatii cotidiene din Israel si unul dintre cei mai vocali sustinatori ai pacii in conflictul israelo-palestinian. Dar pana si el, in pofida generozitatii lui, era tot mai pesimist in ultima vreme, spune David Grossman, scriitor israelian premiat cu Booker, el insusi promotor al solutiei celor doua state.

David Grossman i-a adus astfel un omagiu lui Amos Oz, cu care a impartasit nu doar profesia de scriitor, ci si viziunea asupra situatiei din Israel, pentru care cei doi au propus, neobosit, asa-numita solutie a doua state, palestinian si israelian.

"De cate ori plecam de la o intalnire cu Amos, aveam sentimentul ca am avut sansa de a ma imbogati, de a intalni un mare om", a spus Grossman, intr-un interviu la postul public de radio.

"Era o persoana care avea grandoare. O simteam in generozitatea lui, in caldura lui, in intelepciunea lui. Stateam cu el si, brusc, vedeam lumea putin diferit", a spus scriitorul israelian, premiat cu Booker.

Chiar daca nu apartineau aceleiasi generatii - Amos Oz e nascut in 1939, iar David Grossman in 1954 - cei doi erau apropiati de 25 de ani.

"El a explicat intregii lumi, mai bine decat orice alt israelian, marea complexitate, marele miracol si marea suferinta de a fi israelian".

In aceasta interventie la radio, David Grossman, scriitor angajat de stanga, a marturisit ca Amos Oz era "din ce in ce mai putin optimist in ceea ce priveste rezolvarea conflictului israelo-palestinian, in ultimii ani".

"Vedea cum forta radicalismului si a violentei crestea in toate formele, cum fricile modificau realitatea si cum anumiti oameni foloseau acestea frici pentru a crea o anumita realitate", a spus Grossman.

El a amintit ca Amos Oz a avut o anumita capacitate vizionara, mai ales in ceea ce priveste inaintarea Israelului in Cisiordania: "Trei saptamani dupa Razboiul de sase zile, cand toata tara traia euforia victoriei, el a spus: Asta nu va merge, ocupatia este periculoasa, ocupatia corupe".

"A vazut inca din 1967 unde ne va duce ocupatia. Si din nefericire, a lui si a noastra, ceea ce a prevazut s-a realizat".

Amos Oz, care a incetat din viata la finalul lui 2018, s-a nascut in 1939 la Ierusalim, parintii sai fiind originari din Polonia si Rusia. Dupa sinuciderea mamei lui, la capatul unei lungi depresii cauzate de realitatea dura a Israelului, imediat dupa incheierea Mandatului britanic, Amos Oz a plecat de acasa, schimbandu-si si numele.

La 15 ani s-a stabilit in kibbutzul Hulda,unde a practicat agricultura si a predat la liceul local pana in 1986, cand s-a mutat cu familia in orasul Arad, potrivit biografiei autorului furnizata de Editura Humanitas. Primul sau volum de povestiri, "Acolo unde urla sacalii", apare in 1965, fiind urmat de romanul "Altundeva poate" (1966).

In 1967, Amos Oz a luptat in Razboiul de Sase Zile, iar in 1973 in Razboiul de Yom Kippur. Dupa succesul international al romanului "Sotul meu, Michael" (1968; Humanitas Fiction, 2013), scriitorul continua sa publice carti de fictiune: "Pana la moarte" (1971), "Atinge apa, atinge vantu"l (1973), "Muntele Sfatului Rau" (1976; Humanitas Fiction, 2012), "Odihna desavarsita" (1982; Humanitas Fiction, 2011), "Cutia neagra " (1987; Humanitas Fiction, 2012), "Poveste despre dragoste si intuneric" (2002; Humanitas Fiction, 2008) . Semneaza eseuri literare, culturale si politice, cele mai cunoscute aflandu-se in "Cum sa lecuiesti un fanatic" (2006; Humanitas Fiction, 2011).

In 2012, a publicat impreuna cu fiica sa, istoricul Fania Oz-Salzberger, eseul "Evreii si cuvintele".

Opera sa e tradusa in peste 40 de limbi. Printre cele peste 30 de premii si distinctii primite de autor se numara: Premiul Pacii al Editorilor Germani (1992), Premiul Goethe (2005), Premiul Grinzane Cavour (2007), Premiul Principe de Asturias pentru literatura (2007), Premiul Heinrich Heine (2008), Premiul Franz Kafka (2013).

Ce este solutia celor doua state

Pe scurt, adeptii acestei solutii sustin ca si Israel, si Palestina sa imparta, ca state diferite, Ierusalimul drept capitala. Exista si nuante: un alt intelectual din Israel, Meir Shalev, propune ca Israelul sa dea inapoi teritoriile ocupate in 1967, iar palestinienii sa accepte rezultatul razboiului din 1948.

"Exista de fapt o singura solutie. Bine, sunt si altele, dar improbabile, cum ar fi sa dispara intr-o zi, prin vreo minune divina, toti evreii din Orient sau toti palestinienii. Dar nu se va intampla asta. Singura solutie pe care o vad, care din pacate devine din ce in ce mai mult teoretica, este ca Israel sa dea inapoi teritoriile ocupate in 1967, iar palestinienii sa accepte rezultatul razboiului din 1948. Solutia celor doua state, dar fara intoarcerea refugiatilor din 1948, pentru care pot fi platite compensatii economice.

Mi-e teama ca ne indepartam de aceasta solutie, deoarece ostilitatea dintre cele doua popoare creste din ce in ce mai mult. Apoi, este o prea mare implicare a religiei in acest conflict, iar oamenii isi pierd ratiunea cand se implica religia. Nu sunt deci prea optimist, nu va pot promite ca se va intampla in timpul vietii noastre, pe de alta parte noi avem o istorie lunga, cu perioade foarte dificile, am invatat sa avem rabdare, dar si sa actionam. Ce nu imi place la guvernantii de azi din tara mea e ca nu sunt dispusi sa faca nimic", a explicat acesta, intr-un interviu pentru News.ro.

Si scriitorul Eshkol Nevo este adeptul aceleiasi solutii, dar nu deloc optimist: "Este viabila solutia celor doua state, dar nu cu aceasta conducere pe care o avem in Israel. Nu este interesata de aceasta solutie, guvernul actual din Israel nu este real interesat de aceasta solutie, ci mai degraba e interesat sa mentina lucrurile asa cum sunt, ceea ce este, fireste, o idee proasta, pentru ca nu functioneaza".

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...