Povestea celor trei surori din Romania care corespondau cu Emile Zola, Mark Twain si Jules Verne

Surorile Antonia, Rovena si Emilia Schwarz au alcatuit, in Romania secolului al XIX-lea, o colectie inestimabila de scrisori, primite de la unii dintre cei mai renumiti scriitori din lume, precum Emile Zola, Mark Twain si Jules Verne (foto).

Il pandeau pe postas si sareau in sus de bucurie atunci cand deschideau plicurile cu scrisori pe care le primeau de la Emile Zola, Mark Twain si Jules Verne. Timp de cateva decenii, trei surori de origine evreiasca din Romania au alcatuit o colectie inestimabila de scrisori provenind de la unele dintre cele mai mari nume ale literaturii mondiale, informeaza Le Figaro.

Vanatoarele de autografe

Nascute in a doua jumatate a secolului al XIX-lea la Galati, Antonia, Rovena si Emilia Schwarz erau "pasionate de lectura", dar, in acelasi timp, "vanau" autografe si fotografii, a declarat pentru AFP Ilie Zanfir, directorul Bibliotecii Judetene "V.A. Urechia" din Galati, careia Emilia, cea mai tanara dintre surori, i-a donat 714 scrisori valoroase, in 1965.

Prima scrisoare dateaza din 1891, iar cea din urma din 1961. Insa cea mai mare parte a acestei corespondente a avut loc in tineretea celor trei surori Schwarz, intre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Surorile Schwarz, a caror viata privata este foarte putin cunoscuta si care nu au avut urmasi, si-au dedicat aproape intreaga viata programelor de educare a fetelor, pentru care au infiintat o scoala.

Antonia, Rovena si Emilia cereau de la ilustrii scriitori cu care corespondau sa le ajute cu sfaturi si recomandari in privinta lecturilor, diverse pareri despre chestiuni de actualitate, dar si o fotografie de-a lor, daca era posibil.

Raspunsurile primite variau de la cateva randuri la pagini intregi cu reflectii despre statutul femeilor, literatura si astronomie - cel din urma domeniu reprezentand marea pasiune a Antoniei, decedata in 1912 la o varsta nedeterminata, intrucat data nasterii sale nu este cunoscuta.

Ce le scriau marii autori

"Parerea mea este ca ar trebui sa cititi cartea mea atunci cand parintii sau sotul vostru va vor permite acest lucru", scria, in iunie 1893, Emile Zola (1840-1902), intr-o scrisoare adresata Rovenei, care a murit in 1955 la varsta de 87 de ani.

Jules Verne (1828-1905) regreta faptul ca nu putea sa le trimita o fotografie: "La varsta mea, nu voi mai deranja Soarele pentru a-l ruga sa isi indrepte fata spre obiectivul unui aparat de fotografiat", spunea celebrul scriitor francez. Textul a fost scris pe 3 ianuarie 1896.

Acelasi refuz politicos a venit si de la Mark Twain (1835-1910), care, intr-un scurt raspuns redactat in limba engleza, le asigura pe cele trei surori romane ca nu detine "nicio fotografie", dar le expedia cu mare placere autograful sau.

Alexandre Dumas fiul (1824-1895) ii expedia Antoniei, cu doar cateva luni inainte de a muri, o maxima despre iubire: "Qui a aime deux fois n'a pas aime" ("Cine a iubit de doua ori, nu a iubit").

Insa cum procedau cele trei surori din Romania pentru a obtine adresele unor scriitori celebri?

"Cred ca aveau acces la unul dintre cele doua anuare telefonice de referinta, Tout Paris sau Paris Hachette, doua publicatii bogate in date personale", considera profesorul Herve Duchene de la Universitatea Bourgogne din Franta, care a putut sa analizeze cele 12 scrisori pe care Rovena Schwarz le-a donat Bibliotecii Mejanes din orasul francez Aix-en-Provence.

Discutiile despre evrei si antisemitism

Scrisorile in care se vorbea despre antisemitism ocupau un loc important in corespondenta asidua a celor trei surori de origine evreiasca, in contextul tensionat al afacerii Dreyfus - un capitan evreu din armata franceza a carui condamnare, eronata, pentru tradare in 1894 a divizat profund societatea civila din Franta. Rovena Schwarz a incercat de asemenea sa ii sensibilizeze pe influentii ei parteneri de corespondenta in legatura cu soarta evreilor din Romania, in special a celor care traiau in Galati.

In scrisorile sale, Rovena povesteste drama catorva zeci de evrei care au fost alungati din casele lor in anul 1900 si obligati sa se refugieze in sinagoga si in cimitirul orasului. Ea il ruga in special pe Emile Zola sa expuna acea drama intr-un articol in ziarul L'Aurore - in care scriitorul isi publicase pamfletul "J'accuse!", ce critica autoritatile publice si sprijinea nevinovatia lui Dreyfus -, insa nu a avut succes.

In Galati exista pe atunci o comunitate evreiasca de circa 13.000 de persoane, dintr-un total de 60.000 de locuitori. In prezent, in acelasi oras mai traiesc doar o suta de evrei dintr-o populatie totala de 250.000 de locuitori.

Toate aceste scrisori, ce pot fi consultate la cerere in Biblioteca Judeteana din Galati, reprezinta "o comoara lasata mostenire" acestui oras care a pastrat de-a lungul anilor o relatie privilegiata cu limba franceza, considera Delia Pohrib, cercetatoare si muzeografa locala. "Ele imbogatesc patrimoniul cultural al Europei in ansamblul sau", a adaugat ea.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...