Regimul lui Saddam, teroarea din Irak vazuta prin ochii unui copil - Interviu

Pius Alibek este un filolog si romancier irakian, care a emigrat in Spania in 1981. Scriitorul s-a hotarat sa isi povesteasca prima parte a vietii, petrecuta in Irak, cu bune si rele, in cartea "Arrels nomades".

Scriitorul descrie in cadrul unui interviu acordat Ziare.com cum s-a decis sa plece din Irak, dar si ce momente l-au marcat in copilarie.

Cum a fost copilaria in Irak?

Am avut o copilarie fericita. Nu imi aduc aminte sa imi fie frica de monstri imaginari. Ii auzeam pe adulti vorbind despre represiunea politica si persecutie, despre executii si conflictele armate dinte armata si rebelii kurzi, dar tot ceea ce trebuia sa facem noi era sa fim atenti sa nu ne suparam parintii, sa stam departe de politisti si de profesori cand nu erau in scoala, sa sarutam mana preotului si sa fugim.

Ce v-a determinat sa plecati de acolo?

Nu am avut intentia de a parasi Irakul pentru totdeauna. Pur si simplu am vrut sa studiez in Europa cativa ani si sa ma intorc pentru a munci pentru oamenii mei.

De ce ati ales Spania? Care au fost motivele?

Am vrut sa imi fac doctoratul la Oxford, dar ambasada britanica in Irak mi-a refuzat viza. A inceput razboiul intre Iran si Irak, iar pentru a-l ajuta pe aliatul Saddam, britanicii nu dadeau vize tinerilor irakieni in cazul in care Saddam avea nevoie de ei pentru razboi. Il cunosteam pe bucatarul ambasadorului spaniol. El m-a ajutat sa primesc viza pentru Spania si, ajuns aici, am reusit sa obtin viza pentru Anglia.

Thatcher (Margaret Thatcher - n.red.) a redus bugetul de asistenta publica si indrumatorul de teza mi-a zis ca nu o poate subventiona. Fara ajutorul la care m-am asteptat, am decis sa ma intorc in Spania sa imi fac doctoratul in clima din Marea Mediterana si in randul oamenilor mediteraneeni.

Stiu ca in timpul razboiului ati fost doi ani in desert. Care este cea mai importanta regula de supravietuire intr-un asemenea loc?

Rabdare, atentie si rezistenta.

De ce v-ati oprit cu naratiunea in momentul in care ati ajuns in Barcelona?

Pur si simplu nu am simtit ca pot folosi acelasi stil literar pentru a vorbi despre un loc pe care l-am lasat si un loc in care locuiesc.

Care a fost cel mai dificil moment din viata dumneavoastra din Irak?

Persecutia si asasinarea opozitiei de catre partidul Baas din 1963 si inceputul razboiului dintre Irak si Iran in 1980.

Cat timp v-a luat sa scrieti "Arrels nomades"?

Aproximativ trei ani.

Exista o persoana careia ii sunteti recunoscator pentru ca ati ajuns sa scrieti aceste experiente?

Fiica mea cea mare, Aya Maria. Cand avea trei ani a inceput sa observe ca este diferita fata de colegii de gradinita, de la limba vorbita pana la ceea ce manca. A inceput sa imi puna intrebari incercand sa descopere de ce este diferita. I-am explicat cateva lucruri de baza: tatal tau este dintr-o tara numita Irak si mama ta din Siria, care sunt diferite de Catalunia si unde se vorbesc limbi diferite.

A acceptat cu usurinta ca a fi diferit este pozitiv, dar am simtit nevoia sa ii explic copilului meu originile diferentelor, in special sa fie constienta de faptul ca niciodata nu va avea sansa sa cunoasca Irakul pe care eu l-am cunoscut.

Cum si de ati ales acest titlu?

A fi nomad este o stare a mintii si a spiritului. O persoana care nu este capabila sa isi smulga radacinile si sa le poarte pe umerii sai si in inima sa nu este foarte diferita de o planta care are nevoie de o bucata de pamant pentru a ramane in viata.

Care experienta din carte va este cel mai draga?

Scrierea cartii in sine a fost cea mai frumoasa experienta.

Care experienta a fost cel mai greu de povestit?

Cand a trebuit sa vorbesc despre oameni pe care nu am vrut sa ii ranesc.

Vedeti o continuare a "Arrels nomades"?

Probabil, dar intr-un stil literar diferit, as spune.

Cum va simtiti cand stiti ca "Arrels nomades" a fost tradus in romana?

Cartea a fost tradusa in multe limbi, insa cand mi s-a spus ca o sa fie tradusa in romana corpul meu a vibrat pentru o secunda. Intotdeauna am avut senzatia ca romanii au un spirit nomad mai mare decat alti europeni si ca acestia se pot identifica mai usor in optiunea mea nomadica.

Romanii au trecut printr-o perioada grea in viata, la fel ca si irakienii. Din fericire pentru romani, conditiile de viata s-au imbunatatit, in timp ce irakienii inca sufera.

Ambele popoare au trebuit sa invete ca frontierele vietii sunt mult mai largi decat frontierele patriilor. Ca viata este miscare si ca tacerea este moarte lenta.

Miercuri, 25 iulie 2012, Pius Alibek va fi prezent in Vama Veche la lansarea primei sale carti traduse in limba romana - Radacini nomade. Evenimentul va avea loc la ora 19.00 in libraria de pe strada principala - LIBRARUL, in cadrul Festivalului Stufstock 2012.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...