De anul nou, Viena a difuzat in intreaga lume bijuteria sa muzicala

De peste sapte decenii, Viena rasfata sute de milioane de ascultatori, carora le transmite prin peste 90 programe de televiziune si prin 350 posturi de radio incantatorul sau concert anual, poate cel mai de seama eveniment cultural cu care incepe noul an.

Monstrii sacri ai baghetei

S-au perindat la pupitrul Filarmonicei vieneze, de-a lungul timpului, numerosi monstri sacri ai baghetei din intreaga lume.

L-am admirat pe americanul Lorin Maazel, pe japonezul Seiji Owawa, pe italianul Claudio Abbado sau pe directorul operei Scala din Milano Riccardo Muti, dar si pe germanul Herbert von Karajan, despre care legenda spune ca se trage dintr-o familie de aromani, daca o fi adevarat ca a fost innobilat von Karajan, dupa ce mai intai fusese Caraion.

Concertul de joi la pranz, preluat si de televiziunea noastra publica, a fost condus de un nume la fel de celebru, Zubin Mehta, caruia i s-a incredintat pentru a cincea oara pupitrul Filarmonicei din Viena cu prilejul Anului Nou.

Nascut in 1936 la Bombay, Mehta a studiat compozitia la Viena, apoi a plecat in America, unde a demarat o cariera stralucita. In scurt timp, a ajuns dirijorul Orchestrei Simfonice din Los Angeles, apoi al celei din New York si in sfarsit Director General al Operei Bavareze din Germania.

Poate niciun alt dirijor n-a stiut sa imprime Concertelor vieneze de Anul Nou atat de bine ca Zubin Mehta propriul sau stil, alert, majestos, dar in acelasi timp cu nuante discrete si chiar cantabile. A reusit sa induca o inconfundabila nota personala compozitiilor vieneze.

Un repertoriu ales

Fara indoiala, i-a venit in ajutor si repertoriul ales, presarat cu piese mai putin cunoscute publicului larg. Astfel, deschiderea concertului cu acordurile sobre ale uverturii lui Suppe "Ein Morgen, ein Mittag, ein Abend in Wien" au surprins auditoriul prin ceva nou, neauzit inca la Concertele Noului An.

Piese de Eduard Strauss sau cea de Hans Christian Lumbye au constituit alte noutati in progam.

Fireste, din concert nu puteau sa lipseasca cu desavarsire incantatoarele dansuri ale saloanelor vieneze de altadata, cum este galopul "perpetuum mobile" op 257, polca Dampf op 7, celebrul vals "Wein, Weib und Gesang" op 333 si, in final, "Dunarea Albastra" si "Marsul Radetzky", dar la fiecare din acestea se cunoaste amprenta personala a dirijorului.

Am simtit lipsa generoaselor scene de balet din alti ani, de randul acesta regia limitandu-se la un singur vals reprezentat coregrafic. Cum nici ornamentele florale n-au parut la fel de luxos etalate ca in alti ani, parca as crede ca a inceput sa patrunda si in arta austeritatea.

La Viena si la Bucuresti

N-as incheia aceste randuri fara sa amintesc o foarte reusita replica a concertelor vieneze data in seara de 30 decembrie 2014 la Bucuresti, in Sala Palatului. Orchestra Simfonica Bucuresti si-a propus sa prezinte un program "ca la Viena" si, oricat am dori sa minimalizam valoarea pastisei, trebuie sa recunoastem ca si ea poate fi o reusita.

Organizatorii nu s-au sfiit sa etaleze inspiratia vieneza, folosind un repertoriu de acelasi tip, cu creatii din familia Strauss si de la alti compozitori ai timpului incununand totul in acelasi final in stil vienez, cu marsul Radetzky, scandat de spectatori.

Daca ar fi greu sa facem comparatii intre prestatia orchestrala vieneza si cea bucuresteana, putem nota ca regia noastra a marcat cateva bile albe.

Trecand cu vederea faptul ca nu dispunem de spatiile somptuaselor palate imperiale de la Viena, putem totusi sustine ca sunt remarcabile efectele de scena care au captivat publicul, mai ales prin lansarea in sala a unor baloane, anume ca sa produca efecte sonore in polca "tunete si trasnete", atunci cand erau puse sa explodeze in ritmul muzicii.

A ramas impresionanta si evolutia adolescentilor de la scolile de balet, care n-au lipsit din majoritatea pieselor muzicale. Prezenta lor a fost surprinzatoare, placuta, iar prestatia excelenta.

Iar celor care dispretuiesc pastisa, le putem spune din capul locului ca extraordinarul succes al concertelor vieneze i-a inspirat pe multi altii sa-si faca si ei spectacole concertate "ca la Viena".

Nu suntem deci nici primii, nici singurii. Dar as zice ca avem si noi reusita noastra, care merita apreciata.

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....