La 250 de ani de la nastere, Humboldt este astazi mai actual ca niciodata

Alexander von Humboldt a masurat tot ce i-a iesit in cale. Chiar daca unele dintre descoperirile sale sunt intre timp depasite, intreaga sa opera are multe in comun cu modul in care percepem azi lumea.

Aproape ca nu exista nume care sa fie mai cunoscut si mai frecvent intalnit decat cel al lui Alexander von Humboldt. Universitati, scoli, nave, animale, specii de plante si doi asteroizi poarta numele vestitului cercetator german. Numele sau a fost folosit, de asemenea, pentru a vinde mai bine tot felul de marfuri, de la masini de cusut, la tigari de foi.

Alexander von Humboldt nu a fost mereu omagiat in acest fel. Dupa moartea sa, in 1859, renumele sau a avut de suferit. In timpul Primului Razboi Mondial, cand tot ce era german era rau famat in lumea occidentala, si numele Humboldt a disparut aproape in intregime din constiinta publica.

Astazi, la 250 de ani de la nasterea sa, Humboldt a redevenit modern. Se vand iarasi produse noi care ii poarta numele. Au aparut, de asemenea, in ultima vreme o sumedenie de carti despre el. Iar la Berlin se va inaugura probabil inca in acest an "Forumul Humboldt", un muzeu gazduit de resedinta metropolitana renovata a dinastiei regale si imperiale prusace.

Cercetatorul, autorul, aventurierul si savantul universal prusac este foarte respectat astazi si gratie abordarilor sale interdisciplinare, pentru care a fost criticat in trecut decenii la rand. Cand Humboldt a inchis ochii, pentru oamenii de stiinta a devenit important sa se specializeze si sa clasifice domeniile de cercetare.

Potrivit convingerii raspandite pe atunci, numai o intelegere profunda intr-un singur domeniu de cercetare poate duce la noi descoperiri, tot restul fiind considerat diletantism.

Astazi suntem confruntati cu probleme care necesita o munca interdisciplinara, dincolo de domeniile de cercetare strict definite. Incalzirea planetei nu poate fi inteleasa de un om de stiinta daca acesta cerceteaza doar cateva procese izolate. Toate organismele, fenomenele geologice, factorii chimici si actiunile omenesti trebuie privite ca un intreg.

Humboldt a contribuit substantial la raspandirea intelegerii ca Pamantul este un sistem dinamic si complex. Gandirea humboldtiana este un mod de abordare care combina datele exacte cu observatii personale si o intelegere a naturii in intreaga sa complexitate.

O perspectiva globala

Humboldt a lasat in urma sa, pe langa aceasta abordare interdisciplinara, si alte principii importante pentru viitorii oameni de stiinta. Crezul sau a fost: nu va temeti de noi tehnologii. Folositi grafice pentru a explica fenomene complicate. Acceptati ca orice stiinta este incompleta. Tratati toti oamenii in mod egal.

Ceea ce astazi pare de la sine inteles este un principiu pe care Humboldt l-a introdus in randul oamenilor de stiinta. Anume ca cercetatorii lucreaza impreuna si nu izolat, fiecare pentru el.

Humboldt a lasat in urma sa si lucruri concrete, cum ar fi jurnalele sale, publicatiile sale si un noian de date pe care le-a cules in timpul vietii. Recent, cercetatorii au folosit masuratorile sale realizate intr-o expeditie pe vulcanul ecuadorian Chimborazo, considerat odinioara cel mai inalt munte de pe planeta, pentru a afla ce transformari a suferit acesta in ultimii 210 ani.

Folosind insemnarile sale privind geografia plantelor, cercetatorii de azi au efectuat si studii privind cantitatea de biodiversitate disparuta deja ca urmare a transformarilor climatice si a inmultirii suprafetelor agricole.

Astfel, ghetarul de pe Chimborazo s-a diminuat cu 450 de metri, iar limita pana la care pot creste plantele a crescut cu 500 de metri, comparativ cu masuratorile lui Humboldt.

Acest proiect l-ar fi entuziasmat pe uriasul cercetator si pionier prusac. El s-a implicat mereu pentru publicarea rezultatelor diverselor cercetari si a lucrat cu placere impreuna cu alti oameni de stiinta. Hotarele tarilor, cetatenia sau limba vorbita nu au fost pentru el obstacole. Dimpotriva.

El a fost punctul central si de legatura al unei retele la nivel mondial. Cu el au comunicat cercetatori de la mare distanta vreme de foarte multi ani.

Cartografierea naturii

Dar inainte ca datele culese de el sa fie vazute de cineva, Humboldt a prelucrat el insusi un ocean de informatii. A intocmit infografice pentru a explica unde cresc diversele plante. El a fost primul care a marcat zonele climatice prin izoterme. Acestea sunt liniile neregulate care unesc punctele cu aceeasi temperatura medie, care figureaza si astazi pe hartile meteorologice.

El a transpus sute de pagini din insemnarile sale in numeroase grafice usor de inteles. In colaborare cu cei mai buni artisti ai epocii sale, Humboldt a prezentat noi explicatii privind fenomene naturale diverse, pe care le poate intelege dintr-o privire si un nespecialist.

Unele din grafice si ilustratii sunt atat de detaliate incat semnificatia lor propriu-zisa inca nu a fost complet descifrata. Altele au devenit intre timp lucrari clasice ale stiintei si sunt expuse in muzee. Aproape toate demonstreaza modul in care Humboldt privea lumea: vertical, din varful celui mai inalt munte, pana in cele mai adanci galerii de mina.

Respect pentru toti

Humboldt a fost unul din cei mai inovativi cartografi ai vremii sale. Hartile detaliate ale Americii de Sud, ale Cubei si Mexicului au contribuit la trezirea constiintei de sine a oamenilor traitori pe acele meleaguri. Imaginile realizate cu mare acuratete au trasat granite concrete intre regiuni, care nu mai puteau fi contestate.

Astfel, tarile au capatat o forma, cu putin timp inainte ca multe din ele sa devina independente. Pana astazi, urmele lui Humboldt sunt vizibile pe orice harta a Americii de Sud.

Populatia indigena a tarilor pe care Humboldt le-a cutreierat si cercetat a fost adesea invitata sa participe la munca sa de cunoastere. El a condamnat in termenii cei mai duri sclavia. Aceasta ar fi "fara indoiala cel mai mare rau din cate au chinuit omenirea."

In ochii sai toti oamenii erau egali. Humboldt a aratat ca vechile civilizatii din lumea noua s-au ridicat la acelasi nivel cu cele din Europa, Africa sau Asia. Si, din acest motiv, Alejandro de Humboldt se bucura de doua secole de un imens prestigiu in America de Sud.

De asemenea, Alexander von Humboldt este pana astazi o sursa de inspiratie pentru numerosi activisti pentru drepturile omului.

"El a militat impotriva inechitatilor sociale, impotriva sclaviei si impotriva conditiilor inumane de munca din minele mexicane. Aceasta se poate compara cu probleme actuale, cum ar fi traficul de oameni, companii care isi exploateaza nemilos muncitorii sau conditiile groaznice de munca, cu care se confrunta multi imigranti fara forme legale in SUA", a explicat Vera Kutzinski, director al proiectului "Alexander von Humboldt in English" si profesor la Vanderbilt University din statul american Tennessee.

Omul cat traieste invata

In vremea noastra efemera capata o mare importanta faptul ca Humboldt nu si-a prezentat niciodata cercetarile ca pe un produs final desavarsit, scrie Vera Kutzinski. Pentru Humboldt a fost mereu important sa tina cont de stadiul actual al cercetarii in proiectele sale, pe care le aducea la zi cat mai rapid cu putinta.

El sublinia in context ca si publicatiile proprii nu sunt altceva decat rezultate provizorii.

De asemenea, el nu ezita sa-si corijeze propriile greseli si era bucuros cand putea sa-i inspire cu idei proprii pe alti cercetatori. Humboldt a fost o rampa de lansare pentru generatii de oameni de stiinta care i-au urmat si care aveau sa duca mai departe cercetarile sale.

De exemplu, Charles Darwin, care la cateva luni de la moartea lui Humboldt avea sa publice studiul "Despre originea speciilor".

"Prin faptul ca insista asupra caracterului incomplet al stiintei si sublinia ca procesul de invatare nu inceteaza niciodata, Humboldt a facut o diferenta explicita intre consumul de informatii si date si cunoasterea propriu-zisa a unui lucru anume", a evidentiat Vera Kutzinski.

O sursa de inspiratie

A-l califica insa pe Humboldt drept un geniu intangibil ar fi o eroare, sustine Andreas W. Daum, autorul unui nou volum consacrat cercetatorului. "L-am putea intelege mai bine pe Humboldt daca l-am cobori de pe piedestal", afirma Daum.

"Invatam mai multe despre noi insine si despre Humboldt, daca nu-l veneram ca pe un semizeu. Daca il percepem pe Humboldt ca pe un om al acestei lumi, atunci recunoastem ca traim intr-o lume in care totul se afla in stransa legatura."

In lipsa unui cult al eroilor tesut in jurul sau, devine evident ca Humboldt a fost unul din primii cetateni ai mapamondului pentru care granitele nationale sau etnice nu aveau mare importanta. Prusacul prin nastere a calatorit pe patru continente, a trait vreme de decenii la Paris, a vorbit o sumedenie de limbi si se putea exprima in scris in cel putin trei limbi.

Humboldt a muncit din rasputeri, a impartasit cu marinimie si altora rezultatul cercetarilor sale si a sprijinit financiar tineri oameni de stiinta, chiar si atunci cand nu avea bani suficienti. Nu ii era frica sa faca greseli si daca le facea le corecta sau isi schimba total parerea.

Alexander von Humboldt s-a implicat pentru drepturile altora si a dus o viata inchinata stiintei. El a aratat ce este posibil daca ai viziune, daca-ti urmaresti cu darzenie telul si daca, simultan, iti traiesti viata din plin. Humboldt este tocmai azi mai relevant ca oricand.

Timothy Rooks

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...