Nu e suficient sa pui PSD cu botul pe labe si sa nu mai muste, trebuie alungat din oras. Poate Alianta USR PLUS sa faca asta? Interviu cu Dacian Ciolos

Vineri, 19 Iulie 2019, ora 13:14
25607 citiri
Nu e suficient sa pui PSD cu botul pe labe si sa nu mai muste, trebuie alungat din oras. Poate Alianta USR PLUS sa faca asta? Interviu cu Dacian Ciolos
Foto: Plus

Europarlamentarii Aliantei 2020 au inceput in forta munca in Parlamentul European, unde Dacian Ciolos a ajuns la conducerea unui grup parlamentar, Renew Europe, un avantaj strategic si pentru Romania. Dar nu e suficient ca lucrurile sa mearga bine la Bruxelles, in tara urmeaza alegeri complicate, iar PLUS si USR inca au de negociat tandemul presedinte/premier pe care il vor propune romanilor.

L-am intalnit pe Dacian Ciolos de asta-data la Strasbourg, in ultima zi a sesiunii plenare in care Ursula von der Leyen a fost validata la presedintia Comisiei Europene, un proces despre care s-a vorbit mai mult decat oricand si in care negocierile de culise au fost in prim-plan.

Ce urmeaza? Va reusi Romania sa obtina un portofoliu de comisar cu greutate? Nu, daca miza e sa propui pe cineva care vrea sa se pensioneze, nu sa vina cu un proiect major, spune Dacian Ciolos.

La Bruxelles, lucrurile au intrat in linie dreapta. Nu si la Bucuresti, unde PSD si ALDE sunt in continuare la guvernare si unde urmeaza trei scrutinuri, pentru care USR si PLUS inca nu si-au definitivat strategia si mai ales candidatul pentru Cotroceni.

Dar e Cotroceniul o miza pentru Dacian Ciolos?

Dacian Ciolos, teza pe care v-ati asumat-o de la inceputul mandatului de europarlamentar este aceea a reprezentarii Estului. Ati denuntat de cateva ori ca, dupa negocierile din Consiliul European, Estul nu a capatat o functie de top. Pe de alta parte, Ungaria, tara estica, se lauda ca a iesit victorioasa din negocieri, Viktor Orban considera chiar ca scoaterea din joc a lui Weber si Timmermans de la sefia Comisiei Europene e o victorie a sa. Asadar, la ce ne referim cand spunem Est?

Prin Est intelegem exact ceea ce este, Estul. E o parte a Europei, o parte integranta a Europei, care trebuie sa fie prezenta si din punct de vedere politic la conducerea Europei. Eu la asta ma refeream. Domnul Viktor Orban, pana acum, a stiut sa bage bete-n roate si a facut-o relativ bine, dar cam la atat se limiteaza. Asta e ceea ce pot sa faca populistii, sa spuna ce nu merge si sa bage bete-n roate.

Eu cred ca e nevoie de un Est al Europei care sa fie activ in Europa si care sa construiasca. Noi asta vrem sa facem, eu la asta m-am referit. Astfel de oameni au lipsit si lipsesc din propunerile care au fost facute si vehiculate pentru a ocupa posturi de conducere la nivel european.

Pe de alta parte, trebuie sa constatam ca sunt destul de putini oameni politici din Europa de Est cunoscuti, de anvergura la nivel european, pentru ca nu e suficient sa te propuna cineva, fie ei Merkel sau Macron, ca sa ocupi un post, trebuie sa te si cunoasca lumea. Atunci cand te propune cineva, oricine ar fi, trebuie ca si ceilalti sa fi auzit de tine si sa stie, cat de cat, ceva despre tine. Nu prea avem, din pacate, astfel de oameni.

Dincolo de asta, eu cred ca acest mecanism de numire a unor oameni la conducerea Uniunii Europene, in urma unor conclavuri - mai nou, nici nu se mai tin in Uniunea Europeana, ci pe la Osaka sau prin alte parti, unde se intalnesc liderii europeni - ajunge la limite. Trebuie sa gasim un mecanism prin care cetatenii europeni sa afle de astfel de oameni, de potential candidati, inainte de a-si da votul.

Altfel, nu avem de ce sa ne plangem ca europenii nu au incredere in Uniunea Europeana si cred, unii dintre ei, mai mult pe populisti, decat pe liderii europeni. Liderii acestia europeni trebuie sa fie cu adevarat lideri politici europeni. Noi nu avem o clasa politica europeana, noi avem politicieni nationali, care folosesc Europa in interesul politicilor nationale.

Va referiti la liste transnationale. Dar si acest sistem care a fost dinamitat acum si probabil va fi abandonat, de Spritzenkandidat, avea ca miza tocmai conectarea sefiei CE de vointa populara, de vot.

Sistemul de Spitzenkandidat, asa cum a functionat el pana acum, a vizat o decizie a unei familii politice de a pune in fruntea unei virtuale liste - pentru ca nu exista o lista europeana, nu a existat o lista a PPE-ului sau a socialistilor europeana, ci liste nationale si un om pus sa faca campanie. Mai mult, Jean Claude Juncker nici macar nu a fost candidat pentru europarlamentare, el a facut doar campanie. A fost un inceput si a fost foarte bine ca au inceput oamenii sa se gandeasca la europenizarea alegerilor europene, care erau eminamente nationale pana la momentul respectiv. De acum, trebuie sa facem un pas mai in fata.

Ceea ce s-a intamplat acum, tot raul spre bine, in sensul ca toata dezbaterea legata de recunoasterea sau nerecunoasterea unui asa-zis sistem de Spritzenkandidat duce, pana la urma, la o majoritate in Parlamentul European, care crede ca, pentru viitoarele alegeri, trebuie sa ajungem la un adevarat sistem de leading candidate. Daca o familie politica alege un candidat care sa ii conduca listele nationale, el trebuie sa fie vizibil, asumat de partidele din familia politica respectiva, si alegatorii - romani, bulgari, suedezi - sa poata sa se exprime in privinta acestuia. Ca vor fi liste transnationale sau nu nu asta e esential. Esential e ca alegatorul european sa aiba acces la acesti leading candidati, care, dupa ce au primit votul, sa poata sa negocieze majoritati.

Si aici mai e o discutie, daca acela care obtine cele mai multe mandate trebuie sa aiba singur dreptul sa propuna presedintele Comisiei. Eu cred ca e important, ca in orice democratie, sa poti forma o majoritate.

Dar astea sunt si acum conditiile: sa castigi alegerile, la numar de mandate, si sa fii capabil sa formezi in jurul tau o majoritate. Aici, la al doilea punct, au esuat si popularii, si socialistii

.

Eu as spune ca, pana la urma, popularii nu au esuat, pentru ca persoana care a fost votata presedinta a Comisiei Europene a fost propusa de populari. Nu a fost candidat la alegerile europarlamentare, asa cum nici Jean Claude Juncker nu a fost.

Intr-adevar, trebuie sa recunosc ca e important, pentru a-ti creste credibilitatea, sa fi facut campanie, sa fi avut contact direct cu alegatorii. Pana la urma, doamna Ursula von der Leyen are aceasta legitimitate, din punctul meu de vedere, pentru ca a avut loc, totusi, un proces de discutii in Parlamentul European, care a precedat votul, asa cum nu a mai avut loc pana acum.

Cine a ascultat discursul doamnei von der Leyen a observat ca a fost un discurs cath-all, a vrut sa multumeasca pe toata lumea. Ea a livrat in discurs tot ce a preluat de la negocierile cu grupurile parlamentare.

Nu chiar tot. Stiu ca s-a intalnit si cu conservatorii de la ECR, conservatori nationalisti, populisti, s-a intalnit si cu extrema stanga si eu ce am vazut in programul ei politic sunt idei si masuri promovate de PPE, de Socialisti si de Renew Europe si chiar de la Verzi. Eu nu am mai vazut un program politic al unui candidat la presedintia CE cu atat de multe masuri care sa vizeze ideile ecologistilor si ale Verzilor.

Si totusi, nu i-a convins.

Verzii sunt foarte greu de convins si ei considera ca sunt mai eficienti in Opozitie decat la Putere.

Mai e ceva, Renew Europe, grupul pe care il conduceti, a detronat Verzii de pe locul trei, sunt pe locul patru ca numar de mandate in aceasta legislatura, pozitia asta e cea care iti da avantaj in negociere, pentru ca primii doi vor avea nevoie fiecare de tine, pentru a face o majoritate.

Nu vreau sa ma transform in avocatul Verzilor, dar am avut si am contacte cu ei, ei au facut parte din grupul celor patru, care au negociat o platforma politica, au fost integrati in acest proces, Ursula von der Leyen i-a intalnit, a integrat in programul ei masuri care au venit de la ei.

Legitimitatea Ursulei von der Leyen e totusi fragila. Doar noua voturi in plus i-au adus validarea in Parlamentul European.

Acesta e un atu pentru Parlament in continuare si cred ca este sanatos pentru democratie, sa nu mai existe o atotputernicie a unei institutii si sa avem cu adevarat o dezbatere democratica, nu doar la numirea si la votarea presedintelui Comisiei.

Ursula von der Leyen urmeaza sa mai vina si cu comisarii, sa fie audiati, vom vedea cum gandesc ei si cat de bine au asimilat ei angajamentele luate de presedinta Comisiei si Comisia va trece, daca va convinge ca tot ce a promis presedinta CE chiar e asimilat si integrat in obiectivele politice ale viitorilor comisari.

Ce portofolii poate viza Romania?

Poate sa vizeze orice portofoliu, date fiind pozitia Romaniei, dimensiunea, influenta potentiala a Romaniei. Eu cred ca de data asta, daca Romania ar fi jucat bine, ar fi putut sa vizeze inclusiv o pozitie de vicepresedinte.

Si mai poate?

Nu e exclus, dar eu cred ca astfel de lucruri trebuiau negociate inainte. Poate s-au negociat si nu stiu eu, dar ar fi putut fi discutate si negociate asa cum stiu ca au facut alte state membre, in momentul in care s-a decis candidatul pentru presedintia Comisiei.

Depinde foarte mult de persoana, de candidatul pentru postul de comisar din partea Romaniei, pentru ca, evident, nu poti da un post semnificativ unuia care vrea sa iasa la pensie, prinzand cateva luni pe un post de comisar. Iti trebuie cineva care chiar sa vina cu un proiect, cu o viziune si chiar sa fie cunoscut, cu competente.

Credeti ca exista o intentie rea, ascunsa in spatele acestei amanari a audierii comisarilor interimari, unde Romania l-a propus pe Mircea Pascu, in pofida apelului lui Juncker de a nu mai trimite pe nimeni, pentru ca ar costa Comisia financiar mult si nejustificat?

Stiu foarte bine subiectul, particip la Conferinta presedintilor liderilor de grup, care iau deciziile la nivelul Parlamentului: aceasta amanare a fost decisa pentru ca noi am hotarat ca audierile celor doi comisari care, neavand portofolii si neputand sa ii trimiti la o comisie parlamentara sau la alta, sa fie facute la Conferinta presedintilor comisiilor parlamentare. La Comisia de munca inca alegerile nu au avut loc, asa ca nu se puteau face audierile.

Bun, dar urmatorul plen e in septembrie. Din mandatul de trei luni al domnului Pascu ramane si mai putin. Are sens sa numesti un interimar astfel?

Sunt doi in situatia asta, domnul Pascu si comisarul estonian. Daca ma intrebati pe mine, nu vedeam sensul nici acum. Sigur, eu inteleg dorinta fiecarui stat membru de a avea un comisar la masa Colegiului Comisiei. Cazul estonian e altul: Guvernul estonian a anuntat deja ca doamna respectiva va fi si cea care va continua, cu un mandat de cinci ani, deci acolo are sens.

In cazul nostru, am inteles ca domnul Pascu ar avea doar un mandat de cateva luni, dupa care urmeaza sa vina altcineva. Aici, in afara de ideea de a avea un roman la masa Comisiei, neavand nici portofoliu, e destul de greu de inteles.

Una dintre ideile sustinute de dumneavoastra in campanie a fost aceea a unui MCV european, idee preluata de presedinta Comisiei. Articolul 7 e insuficient.

Nu atat ca mi se pare insuficient, cat mai degraba neadaptat la ce am vrea noi sa vedem, si anume un mecanism care, intr-o prima faza sa previna situatii in care s-ar pune un stat membru care nu a respectat statul de drept, sa poti sa anticipezi.

Cand, totusi, se intampla, pentru ca nu ai convins Guvernul din statul respectiv sa nu atace justitia, sa nu ia masuri care sa afecteze statul de drept, sa ai totusi mecanisme prin care sa il determini sa revina. Articolul 7 e o arma nucleara, care ar trebui activata doar in situatii extreme.

Dar care nu prea ajunge sa fie activat, pentru ca e nevoie de unanimitate in Consiliu si e de asteptat ca Ungaria sa protejeze Polonia, Polonia Ungaria si tot asa.

Trebuie sa fie situatii foarte grave si toate statele membre sa considere ca situatia resepctiva e foarte grava, ca sa fie activat. El nu e suficient de eficient pentru ce am vrea noi.

Concret, atunci: care sunt sanctiunile la care va ganditi? Cand ai o regula, daca nu ai un sistem de coercitie si sanctiuni clare, cum faci un stat sa te asculte? E cazul de acum, Romania si GRECO. GRECO cere Romaniei sa implementeze recomandarile, Romania nu le implementeaza.

E diferit fata de situatia GRECO sau de cea a Comisiei de la Venetia, unde e vorba despre niste recomandari, care sunt obligatorii pentru ca sunt asumate de toate statele care au aderat la acel sistem.

Aici vorbim de Uniunea Europeana, din care Romania face parte si are drepturi si obligatii. Respectarea statului de drept face parte din obligatii si asta nu e o negociere politica, e vorba de una dintre valorile fundamentale pe care s-a construit UE. Face parte din obligatii.

Atunci cand nu iti respecti anumite obligatii, poti sa fii determinat sa le respecti reducandu-ti-se din drepturile pe care le ai. Uniunea Europeana ar avea posibilitatea sa gandeasca modalitati prin care sa reduca temporar si progresiv drepturi pe care un stat membru le are.

Sanctiuni politice?

Drepturi, care nu sunt doar politice, pot fi si drepturi pecuniare, drepturi financiare, care pot sa iti fie reduse temporar, pentru a fi determinat sa respecti obligatii pe care ti le-ai asumat.

Pe agenda de campanie a lui Manfred Weber se afla propunerea unui mecanism prin care fondurile europene erau conditionate de respectarea statului de drept. Sanctiunea era taierea fondurilor.

Acolo e vorba nu doar de o sanctiune, ci si de ideea protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene. Atunci cand nu mai fucntioneaza statul de drept, in consecinta poti presupune ca nu functioneaza corect justitia si sistemul european e facut in asa fel incat, respectand regulile UE, recunosti decizia unei justitii a unui stat membru in orice alt stat membru. Presupui, asadar, ca interesele financiare ale unui stat membru sunt protejate de o justitie nationala.

Cand nu mai ai siguranta ca justitia functioneaza, poti sa presupui ca interesele financiare ale Uniunii nu sunt respectate si atunci iti iei masurile de protectie necesare si izolezi fondurile europene, pana cand statul corecteaza problemele.

Ceea ce vrem noi e ca orice mecanism de sanctiuni ar fi pus in aplicare, el sa faca presiuni asupra Guvernului si Parlamentului, celor care decid sa arunce in aer statul de drept, si nu asupra cetatenilor.

Sa iau cazul concret al Romaniei: nu vad de ce ar trebui sa fie sanctionati cetatenii cinstiti, care au iesit in strada sa protesteze fata de atacurile la statul de drept. Trebuie gasita o modalitate prin care Guvernul si Parlamentul sa fie afectate si chiar sa le fie slabita credibilitatea politica prin masurile care se iau, in asa fel incat fie sa revina asupra deciziilor, fie sa plece acasa.

Intr-un fel sau altul, asta s-a intamplat, poate nu atat de clar si rapid pe cat au vrut romanii, dar presiunile constante pe care le-au facut si Comisia Europeana, si alte state membre au determinat multi alegatori sa nu mai voteze pentru acele partide.

Bun, dar Romania are tot Guvernul Dancila. Cumva, campania pentru europarlamentare a setat niste asteptari incat oamenii au avut iluzia ca totul se va schimba dupa 26 mai.

Eu nu am spus niciodata ca dupa 26 mai vom schimba totul la Guvern, pentru ca nu era vorba de alegeri parlamentare. Am spus si in campanie si spun in continuare ca aceasta presiune trebuie mentinuta si la alegerile prezidentiale, si la cele parlamentare si la alegerile locale. Chiar cred ca putem face aceasta schimbare.

Doamna Dancila vrea acum o infatisare europeana, socialistii europeni au dezghetat relatiile cu PSD, premierul vine la Strasbourg si prezinta un raport frumos in fata unui plen destul de gol.

Si i se spun lucrurile in fata. Dansa isi spune versiunea, iar cei din Parlament spun ceea ce cred si ei. Asta e democratia.

Atacul la statul de drept s-a redus din intensitate de cand dommul Dragnea a plecat acolo unde justitia a decis, o justitie care, iata, in mare parte a rezistat acestei presiuni, si sper ca noi toti, alegatorii, sa ne facem treaba pana la capat.

Nu e suficient sa ii pui cu botul pe labe si sa nu mai muste, sa le pui un lant in jurul gatului, ci trebuie sa-i trimiti din oras.

Candidati sau ba la prezidentiale, pana la urma?

Pana la urma, vom decide in Alianta cum vom face, pentru ca vom avea un tandem cu un candidat pentru presedinte si un candidat pentru prim-ministru, dar eu vrea sa insist si repet de cate ori sunt intrebat daca voi candida la prezidentiale: sunt importante nu doat candidaturile la prezidentiale, e important si modul in care ne pregatim sa guvernam.

In Romania de astazi - si trebuie sa o spunem clar romanilor - nu schimbi lucurile castigand alegerile prezidentiale, ci atunci cand ai o majoritate in Parlament si guvernezi. Daca Alianta 2020 USR PLUS isi propune doar sa se focalizeze pe alegerile prezidentiale, care sunt importante, uita cel putin jumatate din mesajul pe care trebuie sa il transmita in permanenta alegatorilor.

Eu asta vreau, indiferent pe ce pozitie voi fi, sa insist sa ne pregatim si sa transmitem mesaje consistente, in legatura cu ce vrem sa facem cand ajungem la guvernare.

Sondajele care au ajuns si la mine, pe surse din Alianta, va dau pe dumneavoastra ca fiind perceput cel mai potrivit si pentru o candidatura la prezidentiale.

Eu ma bucur ca oamenii au incredere in mine si in ceea ce fac si le spun in continuare ca voi face tot ce tine de mine, ca sa-mi asum responsabilitatea prin care chiar cred ca pot sa schimb in bine lucrurile.

Nu vreau sa anticipez acum o decizie pe care o vom lua in Alianta si o vom anunta in curand.

Scrutinul prezidential e totusi un moment simbolic important.

Evident si nu vreau sa se inteleaga ca am spus ca nu sunt importante aceste alegeri. Sunt foarte importante, pentru ca sunt singurele alegeri in care o persoana capata atata legitimitate printr-un vot direct. Dar tocmai pentru ca are atata legitimitate printr-un vot direct, asteptarile sunt mult peste ce poate sa faca persoana respectiva.

Noi vorbim de o alianta aici, intre USR si PLUS, si sunt doua partide. Pentru noi e foarte important ca ambele partide sa participe la acest proces.

Cat de sudata a Alianta?

Alianta e sudata atat cat e nevoie ca sa putem merge impreuna.

Dincolo de asta, de ce insist eu pentru PLUS si de ce am facut acest partid? Pentru ca acest partid a atras si atrage in continuare membri pe care nu i-a atras USR. USR are un fel de a face lucrurile: determinat, vulcanic, cateodata, si reuseste sa faca lucruri in acest fel.

Noi am atras si oameni care vor sa faca lucrurile mai asezat, mai structurat.

Inca o data: e complementar cu ceea ce face USR si eu cred ca o forta politica de durata si cu puterea de a schimba lucrurile pe termen lung are nevoie de o cultura organizationala pe care poate sa o aduca PLUS, o cultura organizationala care se construieste acum, se rafineaza.

De asta ne dorim, cei care ne-am asumat conducerea PLUS, sa dezvoltam aceasta cultura organizationala de care o viitoare forta politica ce va reuni PLUS si USR va avea nevoie. E nevoie de aceasta complementaritate.

Nu e vorba de razboi, de lupta, de ambitiile noastre, de la PLUS, de a ramane noi separati si pe din afara, ci vrem sa ducem mai departe proiectul politic pe care l-am inceput si care a avut sustinerea oamenilor, pentru ca avem 14.000 de oameni inscrisi. Avem aceasta responsabilitate, de a aduce acest proiect, PLUS, pana in punctul in care poate sa constibuie definitiv la o forta politica credibila si care sa poata ocupa terenul.

Noi avem posibilitatea, cei cu adevarat democratici si pro-europeni, la urmatoarele alegeri locale si parlamentare, sa trimitem la lada de gunoi a istoriei PSD-ul, care nu a vrut sa se reformeze.

E totusi acest sentiment ca pentru prezidentiale cartile au fost facute.

Nu sunt deloc facute, nu au avut loc alegerile. Tot ce spun eu e ca, inclusiv pentru campania pentru prezidentiale, dat fiind faptul ca avem un an si jumatate cu trei campanii succesive si finalitatea este guvernarea, noi trebuie sistematic sa le spune romanilor ce, cand si cum vom face. Asa cum spuneati si dumneavoastra, daca la alegerile europarlamentare i-am fi dus cu zaharelul si le-am fi spus ca a doua zi schimbam Guvernul, am fi mintit oamenii.

Daca noi le spunem acum, la prezidentiale: "Daca ne votati candidatul nostru, a doua zi noul presedinte o sa schimbe toate lucrurile in bine in Romania", i-am minti pe jumatate.

Bun, dar istoria ne-a aratat ca atunci cand presedintele provine dintr-o familie politica si Guvernul din alta majoritate, coabitarea nu a aratat foarte bine. Executivul e totusi bicefal.

Succesiunea la alegeri e inversa si atunci nu vom fi in situatia de a avea Guvern fara sa fi avut presedinte sau sa fi candidat pentru presedinte. Dar eu spun invers: degeaba vom avea presedinte, daca nu vom avea Guvernul, pentru ca vom vinde iluzii. Exact asta spun: cand vom prezenta candidatul pentru presedinte, trebuie sa vorbim si de cum vom guverna cu acel presedinte instalat la Cotroceni. E vorba de un pachet, de un program integrat.

Si eu spun mai mult: chiar daca vom avea si presedintele, si majoritatea in Guvern, ne-ar fi mult mai greu - si o spun din experienta, ca fost prim-ministru - sa punem in aplicare un program politic de guvernare, daca nu am avea si alesi locali, in orasele mari din Romania, presedinti de Consilii Judetene, in mediul rural, consilieri locali, judeteni, care sa isi asume la nivel local guvernarea.

Vedeti modelul pe care s-a dezvoltat PSD in ultimii ani: a cautat sistematic, fie ca a fost singur la guvernare, fie ca a fost in alianta, sa puna mana pe ministerele banoase, care distribuie bani, au dezvoltat aceste baronate locale, care au tinut ostatice judete, regiuni intregi, au pompat bani de la stat spre asa-zisi alesi locali, ca sa scoata zeciuiala aceea care sa se duca sau in buzunarele lor, sau in visteria partidului.

Presedintele Klaus Iohannis pare a va lua ca adversar, v-a dat recent o replica, in cazul Kovesi. A facut o trimitere la dumneavoastra, vorbind despre capitalul politic pe care incercati sa il obtineti din acest caz european al lui Kovesi.

Eu nu mai iau dupa declaratii publice, eu pot sa ii inteleg pe unii oameni ca sunt in campanie si fiecare face campanie cum crede de cuviinta. Eu am retinut toata declaratia presedintelui Iohannis, inclusiv partea aceea in care a spus ca, daca poate sa ajute la numirea doamnei Kovesi, cu atat mai bine. Exact asta fac.

Sunteti acuzat, folosesc sensul moale al termenului, mai ales de colegii liberali din Parlamentul European, ca luati cireasa de pe tort, dupa ce ei au facut lobby in legislatura precedenta pentru Kovesi.

Haideti sa o spunem pe cea dreapta: Laura Codruta Kovesi nu ar fi fost in situatia sa fie nevoie sa intervina pentru ea nici PNL, nici PLUS, nici USR, nici eu, daca nu ar fi fost competenta si daca nu ar fi fost selectata de o comisie de selectie de profesionisti. Despre asta vorbim. Restul nu am de ce sa raspund vreunei acuzatii, fiecare trebuie sa isi faca datoria.

Daca membri ai PNL sunt in Parlamentul European si au ocazia sa sprijine o romanca pentru pozitia asta, o romanca competenta, trebuie sa o faca, nu sa se laude cu asta.

Eu am spus ce am facut si am explicat in ce fel putem sa deblocam lucrurile, pentru ca ele erau blocate. E un subiect de interes in Romania si am comunicat asupra acestui lucru, am spus ce am facut.

Multi romani se intrebau: la ce foloseste ca Ciolos e presedintele celui de-al treilea grup politic din Parlamentul European, care are si o influenta politica? Ei uite, la asta foloseste, si romanii trebuie sa stie.

Vreau sa va spun ca nici nu a fost nevoie, in grup, sa conving membrii grupului de ce e nevoie sa o sustinem pe Laura Codruta Kovesi. Au venit la mine europarlamentari care in legislatura trecuta, in fostul grup ALDE, au sustinut-o pe Laura Codruta Kovesi sa-mi spuna ca nu putem lasa lucrurile asa.

Este cazul Kovesi rezolvat, cu toate garantiile?

Eu nu am emotii legate de pozitia Parlamentului, dar nu e rezolvat inca, decizia trebuie sa o ia Consiliul, sa vedem modul in care evolueaza majoritatea in Consiliu, o potentiala majoritate pentru sustinerea Laurei Codruta Kovesi.

Eu cred ca sustinerea Frantei ar putea determina si schimbarea pozitiei altor state membre si eu sper sa isi schimbe pozitia si Romania.

Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul...
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că unii primari USR ar fi fost ”şantajaţi” sau ”momiţi” să treacă la PSD, în condiţiile în care de faţă era şi liderul social...
#USR PLUS presedintie candidatura Cotroceni Iohannis , #PLUS
Comentarii
Poza ORCA
ORCA
rank 5
Poza Vintage
Vintage
rank 5
A vorbit domnul Zero. Propun sa i se faca un film...documentar.