Greseala lui Barna si responsabilitatea lui Iohannis

Dan Barna s-a exprimat nefericit in privinta crizei Caracal. Din trei motive pe care le voi detalia.

Dar fondul declaratiei domniei sale cred ca merita mai mult decat o expediere in derizoriu, pentru ca el atinge unul dintre punctele extrem de nevralgice ale povestii, unul a carui importanta e amplificata de apropierea deciziei fiecaruia dintre noi la alegerile prezidentiale.

Si acesta este probabil unul dintre motivele pentru care declaratia, in loc sa fie discutata in ansamblul ei, a fost trunchiata pentru a genera o reactie superficiala.

O prima eroare a fost caderea in capcana istoriei contrafactuale: cum ar fi fost daca ar fi fost altfel. Cu atat mai mult cu cat avea in fata unul dintre jurnalistii cei mai dedicati actualei Puteri, Dan Barna ar fi trebuit sa simta pericolul, ceea ce arata ca inca nu are destula experienta. Este unul dintre dezavantajele de a fi nou in politica si, implicit, in relatia cu presa.

A doua eroare este formularea unei propozitii de impact atat de usor de separat de context. Este ideala pentru titlu si, cum o foarte mare parte dintre oameni citesc doar titlul, aceasta a fost propozitia care s-a fixat, chiar daca articolul contine precizarile de rigoare.

In al treilea rand, USR-PLUS in general si Dan Barna, in calitate de candidat in special, stiu probabil ca ei sunt principalii beneficiari politici ai crizei Caracal intr-un mod natural, pentru ca distrugerea statului, prin politizare si deprofesionalizare, chiar daca a fost accelerata de PSD, nu a fost straina niciunuia dintre celelalte partide clasice, indiferent de numele pe care l-au purtat si de aliantele in care au functionat de-a lungul timpului.

Si tocmai pentru ca au aceasta pozitie natural privilegiata in raport cu subiectul, ar fi trebuit sa-l trateze cu maxima delicatete, pentru a nu lasa impresia ca vor sa potenteze avantajul.

Dincolo de propozitia problematica, care i-a atras critici si ironii, Dan Barna a explicat, chiar in cadrul declaratiei initiale integrale si intr-o revenire a doua zi pe Facebook, ca nu s-a referit la existenta si activitatea infractionala a lui Gh. Dinca, ci la rolul presedintelui in functionarea statului:

"Eu vreau sa cred ca, daca eu as fi fost presedinte, drama de la Caracal nu s-ar fi intamplat, pentru ca nu a fost un incident nefericit, a fost efectul unei degradari continue de ani de zile a ceea ce inseamna functionarea institutiilor statului pe standarde minime, adica asigurarea sigurantei cetateanului. (...) Romania chiar are nevoie de ceva in plus, de ceva nou, ceea ce s-a intamplat in ultimele saptamani arata cat de jos a putut sa ajunga statul. (...)

De 30 de ani, lucrurile au mers din ce in ce mai prost: sa inlocuim un profesionist cu o ruda, hai cu doua, hai cu trei, hai sa nu mai investim in formarea profesionala, ca se descurca ei, cat de greu o fi sa raspunzi la un telefon si, practic, in momentul in care tot sistemul se prabuseste, la un moment, moare cineva, cum s-a intamplat in cazul Alexandrei.

Despre asta este vorba: statul roman este in momentul de fata pe o traiectorie de faliment functional. (...) Oamenii cauta disperati niste incredere si niste speranta".

Eu cred, nu doar vreau sa cred, ca tema lansata, nu in cel mai iscusit mod de Dan Barna, merita discutata. Presedintele Romaniei are sau nu o responsabilitate pentru ceea ce s-a intamplat?

Cu singuranta nu pentru crimele in sine. Si, cu siguranta, dupa producerea raului, mare lucru nu mai putea face, in afara de convocarea CSAT si de formularea unor propuneri de imbunatatire, pe care insa nu inteleg de ce nu le-a facut si publice.

Dar in impiedicarea degradarii statului? Aparatorii dlui Iohannis sustin ca nu avea ce face, pentru ca nu are parghiile necesare. Este o aparare periculoasa. Repetarea la fiecare criza ca presedintele nu are ce face altceva decat declaratii mai mult sau mai putin analitice echivaleaza cu o asumare a inutilitatii functiei.

Ar trebui sa ne hotaram: este singurul demnitar ales prin vot universal si direct, principalul actor politic, dar si principalul responsabil sau nu este si atunci modul de alegere nu se mai justifica?

Inainte de a ma duce in noiembrie la vot, eu chiar vreau sa stiu ce asteapta societatea de la presedinte, ca sa inteleg daca are vreun rost sa bat drumul pana la sectia de votare.

Refuz solutia facila ca presedintele ales prin vot direct si universal este inutil si neputincios. Este exact ceea ce vrea si PSD sa acrediteze si directia in care duce legislatia.

Sunt convinsa ca presedintele putea face cu mult mai mult chiar cu actualele parghii.

Ar fi putut sa refuze desemnarea Vioricai Dancila, in mandatul careia s-au intamplat cele mai multe nenorociri, inclusiv la nivelul Politiei. Ar fi putut sa-l refuze pe dl Felix Banila la sefia DIICOT, o propunere a lui Tudorel Toader la inspiratia Oanei Haineala, care are ca efect distrugerea acestei structuri de parchet. Si motivele refuzului se puteau gasi usor chiar in mapa profesionala a dlui Banila.

Ar fi putut sa refuze alegerea primarilor intr-un tur de scrutin, ceea ce ar fi slabit puterea baronilor locali.

Stia dl Iohannis despre degradarea situatiei Politiei Romane, despre problemele de la 112, despre conditiile in care se face localizarea unui telefon mobil? Daca l-ar fi interesat siguranta cetateanului roman, ar fi putut sa stie, pentru ca poate cere de la SRI informatii pe orice tema.

Si avea toate motivele sa le ceara dupa scandalurile sistematice din presa, sigur, nu de magnitudinea cazului de la Caracal, dar importante ca semnale de alarma.

Toate sunt chestiuni de competenta CSAT, din care ministrul de Interne face de altfel parte. De cate ori a pus problema pe tapetul CSAT? Cate sedinte CSAT referitoare la functionarea acestor servicii vitale a convocat?

Da, presedintele nu poate reforma in mod direct nici Politia, nici serviciul 112, dar poate pune presiune pe institutiile decidente in mod direct, prin CSAT, prin declaratii publice, prin interpelari ale premierului si ministrilor de resort.

Dl Iohannis a primit un memoriu de la mama Luizei, la care a dat un raspuns functionaresc. Sigur, nu a raspuns personal, dar functionarii Administratiei Prezidentiale se pliaza pe deschiderea presedintelui la o tema sau alta. Daca nu, a fost cineva dat afara?

Dl Iohannis, am mai spus-o, este prin Constitutie indrituit sa participe la cate sedinte ale CSM doreste si, cand participa, le si prezideaza. In cinci ani a fost la maximum 4. Aceasta este o dezangajare, o absenta care i-a dezactivat de facto aceasta atributie, care nu e intamplator in Constitutie si a permis aparitia derapajului acestui organism cu o conducere interesata exclusiv de pensii.

Asa cum nu a luptat pentru a mentine activa aceasta prerogativa constitutionala, presedintele nu a luptat nici pentru cele care i-au fost luate de PSD. Avea obligatia sa o faca, pentru ca nu sunt ale domniei sale pe persoana fizica, sunt ale functiei pe care ar fi trebuit sa o apere chiar cu riscul prejudiciului personal al suspendarii.

Asta nu inseamna ca presedintele este vinovatul principal pentru cazul Caracal. Inseamna doar ca presedintele are o responsabilitate pentru distrugerea statului, prin pasivitate si abandonarea prerogativelor.

Din acest punct de vedere, tema propusa de Dan Barna nu este deloc lipsita de interes. Doar ca intrebarea pe care ar fi pus-o un jurnalist onest nu ar fi fost o capcana de istorie contrafactuala. Ci "cum?".

Cum intentioneaza dl Barna sa actioneze in mod concret pentru refacerea statului? Dl Barna a pus si domnia sa un diagnostic corect pe fond, a atins o tema importanta, as zice chiar esentiala, dar fara a oferi la randul domniei sale solutii. Si esentiale acestea sunt.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...