Ministrul Culturii, Daniel Barbu, isi doreste "demuzeificarea" culturii romane

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a pledat, marti seara, la evenimentul organizat de minister la Muzeul National de Arta al Romaniei, cu ocazia Zilei Culturii Romane, pentru o "demuzeificare" a culturii romane si pentru transformarea ei intr-un bun public, accesibil inclusiv tinerei generatii.

Ministerul Culturii a organizat, marti seara, la Muzeul National de Arta al Romaniei din Bucuresti, un eveniment dedicat celebrarii Zilei Culturii Romane, la care au luat parte reprezentanti ai Parlamentului Romaniei, ai corpului diplomatic, academicieni si personalitati culturale.

In programul evenimentului au fost incluse vizitarea a doua dintre expozitiile gazduite de Muzeul National de Arta al Romaniei - "Mitul national. Contributia artelor la definirea identitatii romanesti 1830-1930" si "Marturii. Frescele Manastirii Argesului" -, dar si un recital sustinut de violonistul Alexandru Tomescu, care a interpretat lucrari muzicale ale maestrilor Johann Sebastian Bach, George Enescu, Eugene Ysaye, Fritz Kreisler si Ciprian Porumbescu.

In deschiderea evenimentului au luat cuvantul Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, Daniel Barbu, ministrul Culturii, si Roxana Theodorescu, directorul general al Muzeului National de Arta al Romaniei.

Aflat la cel de-al doilea discurs in calitate oficiala - primul a fost sustinut marti dimineata, la evenimentul organizat de Academia Romana cu ocazia Zilei Culturii -, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a facut referire la cateva dintre elementele-oglinda pentru cultura romana, dand ca exemple "Frescele Manastirii Argesului" si lucrarile de arta intrunite in expozitia "Mitul National".

"Natiunea deconstruieste si reconstruieste in permanenta monumentele ei", a spus Daniel Barbu. "Datoria celor care astazi fac politici culturale este de a nu muzeifica ceea ce este astazi viu. Ce trebuie astazi in planul culturii este de a proceda cu maxima precautie, fara sa obiectualizam ceea ce am mostenit", a mai spus ministrul Culturii, reafirmand totodata intentia institutiei pe care o conduce de a sprijini proiectele culturale si de a transforma cultura intr-un bun public, destinat nu doar celor trecuti de prima tinerete, ci si generatiei tinere.

Din punctul de vedere al ministrului Culturii, "criza" este cea care a generat tendinta de "muzeificare" a culturii romane.

"Cultura este astazi in criza - si folosesc termenul etimologic - si cred ca aceea care ar trebui sa sufere rigorile crizei este tendinta de a mitologiza. Muzieficand, punand rama creatiei noastre artistice, o izolam de societatea in care traieste, care are exigente de o alta natura (...) Aceasta izolare a culturii cred ca trebuie sa sufere rigorile crizei si, atat timp cat se vor putea face proiecte culturale, directia este aceasta - de a transforma cultura intr-un bun public", a mai spus ministrul Daniel Barbu.

Vorbind despre globalizare si despre efectele ei, presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, a subliniat ca un risc major este reprezentat de "pierderea identitatii si a continuitatii natiunilor, definita prin cultura, limba, traditii si spiritualitate". In acest sens, Haiduc a spus ca respectiva tendinta este valabila in Romania in cateva directii, printre care "neglijarea culturii nationale in favoarea culturii de import, presiunea exercitata de limbile straine, in special engleza, asupra limbii nationale, tratamentul superficial si distorsionat al istoriei nationale, promovarea violentei, a revolutiei sexuale in mass-media si in jocurile video, precum si promovarea pseudo-stiintelor in defavoarea adevaratelor stiinte".

"In zilele acestea, societatea este dominata de preocupari economice si angajata in controverse politice. Astfel, preocuparile fata de cultura tind sa se bucure de o mai mica atentie si sa atraga cercuri limitate. Cu toate acestea, in tari in care culturile nationale se afla sub presiunea globalizarii, fiecare natiune incearca din greu sa isi mentina identitatea prin pastrarea nealterata a culturii, care este contributia sa la imbogatirea si diversitatea culturii universale", a mai spus academicianul Ionel Haiduc.

15 ianuarie a fost declarata Ziua Culturii Nationale, prin adoptarea de catre Camera Deputatilor a Legii nr. 238 din 2010. In acest sens, autoritatile trebuie sa sprijine material si financiar organizarea de manifestari cultural-artistice, iar Ministerul Culturii trebuie sa elaboreze un ghid al acestora. Totodata, societatile romane de televiziune si radiodifuziune trebuie sa realizeze si sa includa in programele lor emisiuni dedicate acestei zile. Momentul a fost special ales pentru ca, in fiecare an, pe 15 ianuarie este celebrata nasterea poetului national Mihai Eminescu.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...