Liderii sindicatelor din invatamant discuta, marti, cu ministrul Educatiei Daniel Funeriu, care spera sa-i convinga sa renunte la greva generala programata joi.
Pe 22 aprilie, peste 30.000 de elevi sunt programati la proba de competente digitale din cadrul bacalaureatului.
Reprezentantii sindicatelor au anuntat insa ca nu exista sanse ca negocierile pe care le vor purta cu ministrul Funeriu sa-i faca sa se razgandeasca.
In situatia in care profesorii din intreaga tara vor intra in greva joi, peste 30.000 de elevi de clasa a XII-a nu vor putea da proba de competente digitale din cadrul bacalaureatului si vor trebui reprogramati.
Federatiile sindicale reprezentative din invatamant au notificat Ministerul Educatiei ca au fost intrunite conditiile pentru declansarea conflictului de munca, printr-o adresa trimisa ministrului Daniel Funeriu pe 16 aprilie.
Potrivit documentului, organizatiile sindicale afiliate celor patru federatii sindicale reprezentative din invatamant - Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant (FLSI), Federatia Sindicala "Spiru Haret", Federatia Educatiei Nationale si Federatia "Alma Mater" - vor declansa joi, 22 aprilie, incepand cu ora 7.00, greva pe durata intregii zile, in toate unitatile de invatamant din tara.
In document sunt mentionate si motivele pentru care sindicalistii au luat decizia grevei, printre acestea numarandu-se faptul ca proiectul Legii Educatiei contine o serie de dispozitii cu efecte negative, dezastruoase asupra sistemului de invatamant.
15.000 de profesori isi vor pierde posturile
Sindicalistii acuza diminuarea veniturilor salariale ale personalului din educatie s-au diminuat, reducerea a aproximativ 15.000 de posturi prin ordonanta 114/2009, neplata in primele trei luni ale anului a sporului de lucru in conditii periculoase sau vatamatoare si faptul ca Ministerul Educatiei ignora existenta legii 221/2008.
Potrivit sindicatelor, proiectul Legii Educatiei Nationale, propus guvernului de catre Ministerul Educatiei, insusit de executiv si transmis spre adoptare Parlamentului, contine o serie de dispozitii cu efecte negative, dezastruoase, asupra personalului din invatamant.
Sunt enumerate pierderea titularizarii in sistem, disparitia in totalitate a miscarii de personal, trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, subfinantarea nemaiintalnita si politizarea excesiva a sistemului si aservirea scolii intereselor de partid ale autoritatilor administratiei publice locale.
Printre problemele Legii Educatiei se mai numara, spun sindicalistii, structura nefunctionala a Consiliului de Administratie al unitatilor de invatamant, disparitia unor functii didactice auxiliare si minimizarea rolului organizatiilor studentesti in activitatea din universitati.
O alta problema semnalata de reprezentantii federatiilor sindicale este disparitia unor drepturi garantate profesorilor de ani de zile in legislatie, precum decontarea cheltuielilor de naveta, prima de instalare si concediile fara plata.