Elite fara granite - Ei sunt Romania: Drumul pana la Banca Mondiala, via Stanford si Harvard

Romania are o multime de tineri remarcabili. Auzim insa prea putine despre ei, iar pe multi nici nu ii cunoastem. Este si cazul lui Sebastian Burduja, consultant al Bancii Mondiale si absolvent al universitatilor Stanford si Harvard.

A absolvit Stanford-ul cu teza de onoare "Intre speranta si deziluzie: Coruptia in Romania Post-Comunista, 1990-2008". Este dublu masterand la Harvard Kennedy School of Government si Harvard Business School. Presedintele si unul dintre membrii fondatori ai Ligii Studentilor Romani in Strainatate, Sebastian Burduja este in prezent consultant la Banca Mondiala.

Am stat de vorba cu el despre parcursul sau academic si drumul pana la Banca Mondiala, cum se vede situatia Romaniei peste Ocean si imaginea romanilor in lume, dar si despre diferentele de mentalitate din tara noastra si Statele Unite.

Drumul spre America - Stanford si Harvard

"Am avut sansa sa vizitez SUA in anul 2000, cand Turnurile Gemene inca dominau orizontul din New York cu 110 etaje perfect simetrice, iar George W. Bush abia castigase poate cele mai contestate alegeri din istoria democratica a tarii. M-a impresionat profund societatea americana, parca mereu in fierbere, mereu dornica sa se auto-depaseasca, mereu increzatoare in ziua de maine. Este un sentiment de competitie permanenta, dura, dar dreapta. Totul se desfasoara intr-un cadru fairplay de care te poti bucura, in care domina dorinta de a fi cel mai bun, dar si respectul fata de ceilalti", marturiseste tanarul roman.

Atunci, spune el, a simtit ca in America poate face performanta la nivel individual si, totodata, ca poate invata enorm de la cei care au construit una dintre cele mai puternice democratii din lume.

"In copilarie, trecusem prin Revolutia din 1989 si framantarile anilor 1990, cu permanenta fascinatie a libertatii si democratiei autentice. La Stanford, am ales sa studiez stiinte politice, cu sub-specializari in economie si sociologie, fiind constient de sansa pe care mi-a dat-o comisia de admitere, intr-o perioada cand numarul romanilor care plecau la studii era inca foarte redus. De altfel, in 2004, am fost singurul roman admis la Stanford (ciclul licenta) ", rememoreaza Sebastian Burduja.

Sistemul academic american i-a confirmat pe deplin asteptarile. A avut oportunitatea de a interactiona cu profesori extraordinari si colegi din intreaga lume, si a reusit sa performeze, pe parcursul celor patru ani, intr-un mediu bazat pe munca, seriozitate si meritocratie.

"Am absolvit cu calificativul 'with honors and with distinction', ceea ce mi-a deschis apoi drumul catre programul de dublu masterat de la Harvard (politici publice si administrarea afacerilor) in 2011. Am fost admis cu bursa din partea Harvard Business School si a domnului David Rubenstein, un sprijin nepretuit din partea unor oameni care au crezut in potentialul meu si carora le voi fi mereu recunoscator.



Procesul de aplicare, atat la Stanford cat si la Harvard, este cel tipic universitatilor americane. Dosarul se compune din rezultatele obtinute la testele standard (SAT I si II, TOEFL, GMAT, GRE - dupa caz), eseuri, recomandari, fise matricole. Pe langa rezultate academice foarte bune, cel mai important lucru este sa poti expune o viziune proprie despre impactul pe care doresti sa-l generezi in lume: de unde vii, unde esti si unde doresti sa ajungi dupa finalizarea studiilor.

Acest concept se mai numeste 'teoria schimbarii' (theory of change): pe scurt, cum putem schimba in bine, in mod semnificativ, comunitatea (locala, regionala, globala) in care evoluam ca indivizi? Acesta este si mesajul pe care il transmit, de cate ori am ocazia, tinerilor romani care doresc sa studieze in strainatate: aveti curajul de a tinti cat mai sus, capatati puterea si ambitia de a munci pe masura aspiratiilor voastre si, orice-ar fi, fiti voi insisi", explica Sebastian.

Tot procesul academic, mentioneaza el, este atent calibrat pentru a raspunde asteptarilor elevilor si pentru a-i pregati sa reuseasca in cariera profesionala.

Experienta emigratiei

Tanarul spune ca nu simte ca a emigrat vreodata din Romania.

"Pe parcursul studiilor, dar si dupa, in cariera profesionala, am pastrat o legatura foarte stransa cu tara. Nu e vorba doar de vizite ocazionale si de revederea familiei si prietenilor apropiati, ci de o preocupare permanenta de a sti ce se intampla in Romania.

De altfel, din experienta mea, dorul de casa creste proportional cu distanta, si am putut remarca acest lucru la foarte multi romani aflati la studii sau la munca peste hotare. America m-a primit intotdeauna cu multa deschidere si mi-a oferit, in primul rand, sansa de a-mi cunoaste jumatatea mai buna - Holly, sotia mea", adauga tanarul roman.

El accentueaza ca, dincolo de unitate, societatea americana are o trasatura esentiala: optimismul. "Teama de esec este mult mai putin prezenta in SUA, ceea ce inseamna ca oamenii sunt dispusi sa-si asume riscuri in cautarea implinirii visurilor lor, la nivel personal si profesional. Totul se fundamenteaza pe credibilitatea si legitimitatea sistemului care-i recompenseaza pe cei care merita, si totodata impune respectarea unor reguli stricte, penalizand exemplar pe cei care le incalca".

Romania vs. SUA - sistemul de invatamant si diferenta de mentalitate

L-am intrebat pe Sebastian si care e diferenta de mentalitate fata de Romania si prin ce difera invatamantul american fata de cel din tara noastra.

"Discutia legata de diferentele dintre cele doua sisteme academice poate fi extrem de lunga si complexa, si include o serie de elemente cheie, de la relevanta materialelor si resursele disponibile, la pregatirea profesorilor si seriozitatea studentilor. Raman optimist si cred ca avem capacitatea de a rezolva constrangerile legate de resursele financiare si umane, inclusiv pe termen scurt, daca se va dori acest lucru. Ramane insa cea mai grea si mai importanta problema: schimbarea de mentalitate. Un exemplu pe care il povestesc prietenilor din Romania este legat de 'honor system'.

La Stanford si nu numai, toate examenele sunt organizate astfel: profesorul nu are voie sa ramana in sala dupa distribuirea subiectelor, iar studentii sunt, practic, nesupravegheati, dandu-si cuvantul de onoare ca se vor comporta onest si nu vor trisa. Cinste, corectitudine, profesionalism - trei elemente cheie ale unui sistem aparent simplu care doreste sa formeze lideri in devenire, cu valori autentice si cu dorinta de a proteja si consolida ei insisi aceste norme.

Astfel, in loc de un profesor care supravegheaza 100 de studenti examinati, fiecare student este supravegheat tacit de, sa zicem, alti 99 care se asigura ca exista o competitie corecta, cu reguli clare, respectate de toata lumea. Doua elemente sunt fundamentale pentru succesul sistemului: (1) disponibilitatea de a accepta cuvantul de onoare ca fiind suficient; (2) constiinta civica a celor 99 care protejeaza regulile agreate", ne-a povestit Sebastian Burduja.

Despre dificultatile economice, cu un consultant al Bancii Mondiale

Tanarul precizeaza ca "traversam o perioada de o complexitate economica si politica fara precedent".

"Desi avem adesea tendinta sa ne consideram un caz special in lume, este evident ca Romania nu poate evolua in afara dinamicilor globale, intr-un context in care interconectivitatea a devenit un element fundamental de care trebuie sa stim sa profitam. Dincolo de lucrurile pe care nu le (mai) putem influenta, ar trebui sa ne pregatim cat putem de bine pentru o era a marilor transformari generate de fenomenele globalizarii si schimbarilor climatice, cu framantari pe masura in contextul evolutiilor demografice si economice actuale.

Din fericire, progresele tehnologice ne furnizeaza instrumentele necesare pentru a transforma crizele actuale si viitoare in momente cheie pentru catalizarea unor procese pozitive de dezvoltare durabila, in care inclusiv misiunea Bancii Mondiale, aceea de a crea o lume prospera pentru toti, cu saracie zero, sa devina realitate.

Din nefericire, pentru a atinge aceste scopuri nobile este nevoie de o mult mai profunda constientizare a dinamicilor si riscurilor cu care ne confruntam, dublata de actiuni atent coordonate. Dar pentru aceasta avem nevoie de lideri autentici care sa puna aceste cauze colective deasupra ingustelor interese personale sau pur politice, de termen scurt. La nivel national dar si global, cheia este unitatea", atrage atentia Sebastian Burduja.

Situatia Romaniei dincolo de Ocean

"Bunica mea din Piatra Neamt, ajunsa la o varsta venerabila, spune adesea o vorba simpla si inteleapta: 'saraca tara bogata!'. Stiu ca vor protesta cei care remarca anumite schimbari pozitive din era post-decembrista. Da, Romania a evoluat, iar datele economice simple (de ex., PIB pe cap de locuitor), privite la rece, le dau in mare parte dreptate. Si totusi, a trecut aproape un sfert de secol.

Intrebarea cheie nu este daca Romania a facut pasi inainte, ci unde ne aflam in raport cu potentialul nostru ca tara. Ajunge sa privim la cum au evoluat din 1990 si pana astazi Turcia si Polonia sau, mai departe, China si Brazilia. Avand in vedere resursele unice ale Romaniei, unde am fi putut fi astazi daca am fi beneficiat de un mediu politic si economic favorabil dezvoltarii?

Se vorbeste poate prea des si prea mult despre strategii, planuri, indicatori... concepte frumoase care sunt insa, de cele mai multe ori, golite de continut, iar noi ramanem cu pacatul nostru caracteristic, descris genial de Titu Maiorescu - formele fara fond", adauga angajatul Bancii Mondiale.

El subliniaza ca Romaniei nu-i lipseste expertiza. De cele mai multe ori, stim ce e de facut, si stim si cum putem sa o facem.

"Dar foarte rar intelegem ca cea mai importanta resursa a Romaniei sunt oamenii si avem nevoie, astazi mai mult ca oricand, in contextul provocarilor globale fara precedent, de oameni potriviti la locul potrivit. Se spune ca diferenta dintre un politician si un lider este simpla: politicianul se gandeste la urmatoarele alegeri, liderul se gandeste la urmatoarele generatii.

Suntem martorii neputinciosi ai unor tragice transformari, adesea ireversibile: posibila exploatare de la Rosia Montana e un exemplu vizibil, insa sunt sute de alte cazuri, de la distrugerea sistematica a industriei la taierile masive de paduri si braconajul salbatic al sturionilor din Delta. In tot acest timp, datoria externa a Romaniei atinge cote din ce in ce mai ridicate, iar facturile scadente le vom plati in mare parte noi, generatia tanara. Si astfel viitorul nostru este amanetat fara drept de apel de cei care isi urmaresc cu consecventa si indarjire numai propriile interese, fara a se opri o clipa pentru a se intreba, macar retoric: in urma noastra, ce ramane?

De departe, Romania se vede ca o tara cu foarte mult potential, care se zbate intr-o serie interminabila de deziluzii. Criza cea mai profunda este cea a liderilor autentici - a oamenilor integri, competenti si dornici sa lase in urma o tara mai buna, intr-o lume mai buna", completeaza Sebastian.

Sunt romanii patrioti?

"Ma feresc de generalizari, insa cred sincer ca majoritatea romanilor isi iubeste tara. Nu constat acest lucru doar de 1 decembrie sau la meciurile echipei nationale. Patriotismul reiese din pasiunea cu care dezbatem despre viitorul Romaniei, din disponibilitatea de a sta drepti cand altii ne critica pe nedrept sau cand suntem discriminati, si din faptele de zi cu zi ale unor oameni extraordinari care demonstreaza ca le pasa", crede Sebastian Burduja.

Acesta subliniaza ca, la aproape un sfert de secol de la Revolutie, e timpul sa renuntam la obsesiile trecutului comunist care a denaturat sentimentul de patriotism si l-a asociat, in mod nociv, cultului personalitatii cuplului Ceausescu.

"Avem astazi sansa sa ne asumam un patriotism autentic, de tip modern, fara de care nu putem sa definim si sa construim un viitor comun. Tendintele extremiste si xenofobe trebuie condamnate fara nicio ezitare, iar Romania trebuie sa devina cu adevarat spatiul in care toti romanii sa-si poata atinge potentialul. E nevoie sa actionam local si sa gandim global, pentru ca o Romanie puternica este nu doar spre folosul nostru, ci si in beneficiul aliatilor nostri din Uniunea Europeana si NATO.

Daca privim spre tarile care au avut si au succes pe plan global, din SUA pana in Franta, Japonia si mai nou China si India, putem invata tot atatea lectii despre patriotismul autentic. Fara acest fundament, unitatea romanilor si consensul asupra unor idealuri si obiective comune vor ramane simple deziderate, invinse permanent de invidie, ura si scepticism. Suntem prea putini, prea saraci si prea slabi pentru a fi dezbinati. Dar semnalele recente, cu precadere efervescenta miscarilor civice, ne dau speranta ca, incet dar sigur, incepem sa constientizam la nivel colectiv ca nimic nu se poate fara unitate", adauga Sebastian.

Planuri de viitor si intoarcerea in tara

"Sunt convins ca ma voi intoarce in Romania. Este promisiunea pe care mi-am facut-o inca din prima zi cand am plecat la studii in SUA si pe care o reinnoiesc de cate ori revin in tara", ne-a marturisit Sebastian.

Intoarcerea acasa este si mesajul central pe care l-a lansat la fiecare eveniment major organizat de Liga Studentilor Romani din Strainatate in ultimii 5 ani.

"Sunt incantat sa constat ca acest apel, 'hai acasa', are un ecou din ce in ce mai puternic, mai ales in randul generatiei noastre. Fara a putea indrazni sa comparam situatia actuala cu exemplul pasoptist, cred ca modelul de atunci poate fi recreat intr-un context modern, iar infuzia de talent, de capital si, nu in ultimul rand, de optimism si incredere, ar prinde foarte bine societatii romanesti de astazi. Nu ne facem iluzii ca intoarcerea acasa va fi simpla sau ca vom fi primiti mereu cu bratele deschise. Nu suntem naivi si nici n-am pierdut contactul cu realitatile romanesti.

De altfel, ne lovim adesea de un zid dureros de scepticism si blazare, cu variatiuni pe diverse teme: de la 'voi n-ati mancat salam cu soia' la 'nu se poate sa fi reusit fara pile sau relatii'. Reactii dureroase, dar poate totusi firesti, generate de nesfarsitele dezamagiri si de tragica inversare a sistemului de valori, care a transformat componentele esentiale succesului (integritate, munca, competenta) in simple atribute utopice, caracteristice celor care nu au inteles inca cum functioneaza 'sistemul' din Romania.

Totusi, cu toate piedicile, pe care nu le subestimam, pastram in minte memorabilele cuvinte ale lui Constantin Brancusi: 'Lucrurile nu sunt greu de facut. Greu este sa te pui in starea de a le face'. Cu acest crez si cu gandul spre casa, ne punem in starea de a infaptui ceea ce am promis, avand constiinta ca merita sa luptam pentru o Romanie din care sa nu mai vrem sa plecam", incheie tanarul roman.

In cadrul campaniei "Elite fara granite - Ei sunt Romania", Ziare.com, in parteneriat cu Liga Studentilor Romani din Strainatate, prezinta povesti ale unor tineri romani exceptionali, care au studiat sau inca studiaza in cadrul unora dintre cele mai prestigioase universitati din lume si care acum uimesc prin performante remarcabile in medicina, matematica, stiinte politice, economie, istorie, informatica sau biologie.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.