Francofonii de ieri si de azi (Opinii)

Printre titlurile cu care ne-am impaunat pe parcursul istoriei noastre mai moderne se numara si cel de popor francofon. Ba chiar facem parte dintr-un soi de organizatie a tarilor francofone, impreuna, printre altii, cu tot felul de tari din Africa si cu o tara slava, sadea, Bulgaria.

Titulatura este, ce-i drept, bizara si neadevarata in acelasi timp. De unde si pana unde "francofon". Poate "francofil" ar fi ceva mai aproape de realitate, dar nici macar atat. Francofili am fost undeva de pe la jumatatea secolului al XIX-lea, atunci cand efortul de modernizare si de regasire a identitatii de sine a purtat marca Marii Frante de atunci si a limbii franceze, care avea statutul de principala limba de cultura si de circulatie internationala. Atunci, intr-adevar, toata lumea buna vorbea limba franceza. In familie, in salon, in lume.

Acum s-a dus baba cu colacii. Romanii, spirit mimetic, au trecut de partea celui mai puternic. Adica a limbii engleze. Ar fi relevanta o evaluare actuala a celor care (mai) vorbesc limba franceza si eventual raportarea lor la cei care poseda binisor limba lui Shakespeare.

Si, totusi, aceiasi romani sunt cei care o mai rup in franceza cu exceptia nativilor francofoni sau a unora din proximitatea Hexagonului. Imi marturiseau niste prieteni din Franta ca, in drumul lor, din tara pana la granitele romanesti, n-au putut nicidecum sa se descurce cu limba lor. Situatia schimbandu-se in chip pozitiv odata cu trecerea frontierei noastre de vest. Si cum sa fie altminteri, cand in scolile de toate nivelele studiul limbii franceze inca este prezent.

In asemenea circumstante, pare de aceea contrariant, daca nu revoltator, ca romanii au ajuns tinta bataii de joc a mediilor oficiale si private din Franta. Care nu ostenesc sa ne faca hoti, cersetori, paduchiosi si alte asemenea dragalasenii. Noi suntem, s-ar zice, cauza tuturor relelor din tara frateasca de origine latina.

Este cu atat mai de neinteles, cu cat miscarea din 1989 a produs un urias val de simpatie si sprijin tocmai in Franta. De unde si pana unde am devenit inamicul public nr.1?

Unele dintre motive se pot vedea la fata locului. De exemplu, ai sanse de 98 la suta ca oricare din cersetorii care populeaza orasele franceze sa-ti raspunda, daca i te adresezi, in limba romana. Sunt compatriotii nostri (ceva) mai maslinii, plecati sa-si caute norocul intr-o lume mai buna, unde milostenia se masoara in euro. Iar cersetoria este doar unul dintre delictele la care se dedau.

Dar oare nu fac francezii diferenta dintre romani si rromi? O fac, dar le convine uneori sa-si cultive propria confuzie. Mai ales ca pentru ei, campioni ai drepturilor omului, nu exista notiunea de minoritati etnice. La ei orice cetatean francez este "de nationalitate" franceza.

Fireste si alsacienii si magrebienii si tot ce a produs imigratia franceza de sute de ani. Priviti doar (asa cum a facut si Gigi Becali) la nationala de fotbal a Frantei. Asa ca rromii devin lejer romani. Iar faptele lor sunt hiperbolizate cu o insistenta demna de o cauza mai buna. Si noi suntem expusi mereu batjocurii publice. Pacat!

Am opinat in cateva randuri ca raspunsul cel mai adecvat este sa ignori asemenea manifestari gregare si imunde. Dar perpetuarea acestui, de acum, obicei impune totusi o reactie de raspuns. Nu agresiv, ci doar cel de batere a obrazului dintr-o perspectiva oficiala, semioficiala sau civica.

Cu atat mai mult cu cat nu exista resentimente anti-romanesti inradacinate in opinia publica franceza, care este in general toleranta chiar cu manifestari antisociale mai evidente.

Francezii ar trebui sa fie ajutati sa constientizeze ca sunt pe cale de a pierde prietenia unui popor care odinioara era mandru in a se considera un mesager al civilizatiei si culturii franceze in zona estica a Europei.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...