Marele perdant al anului 2015

Am scris acest text cu gandul la cei care pretuiesc Romania, dar care au fost nevoiti sa o paraseasca pentru ca aici nu mai aveau solutii. In ultimii 15 ani, din Romania au plecat peste 3,5 milioane de romani.

Motivul este clar: cei mai multi dintre ei au plecat pentru un loc de munca mai bine platit. Odata cu ridicarea restrictiilor pe piata fortei de munca din Uniunea Europeana, numarul romanilor care au plecat a crescut constant. Cei mai multi romani s-au stabilit in Italia, astfel incat, conform datelor oferite de organizatia italiana "Caritas", in Italia sunt peste 1,2 milioane de romani.

Pentru a intelege complexitatea fenomenului, putem apela la o comparatie: comunitatea romana din Italia este de trei ori mai mare decat populatia Maltei sau are un numar de cetateni echivalenta cu populatia Estoniei. Am dat aceste exemple pentru ca ambele state - Malta si Estonia - sunt tari membre ale Uniunii Europene.

In Regatul Spaniei avem o comunitate care depaseste 900.000 de cetateni romani, deci un numar egal populatiei judetelor Sibiu si Brasov. Comunitati mari, de cateva sute de mii de cetateni, avem in Germania, Franta, Marea Britanie si alte state europene.

Lumea romaneasca din afara a evoluat mult, iar cei care au plecat in cea mai mare parte sunt in continuare cu gandul la tot ceea ce au lasat acasa: oameni dragi, copii, parinti, proprietati si in mod sigur majoritatea mai spera la un viitor aici in Romania.

Nimeni nu ii poate condamna pe acesti oameni pentru ca n-au mai suportat ineficienta institutiilor romanesti si lipsa de perspectiva imediata. Cei mai multi dintre ei au plecat cu tristete in suflet si cu dorinta de a reusi.

Legatura celor care au plecat cu Romania este foarte puternica si o putem sesiza cel mai simplu privind spre rapoartele pe care ni le prezinta anual Banca Nationala cu privire la sumele trimise de cetatenii romani care muncesc peste hotare.

In ultimii 10 ani, aproape 45 de miliarde de euro au venit in tara doar de la cetatenii romani din Uniunea Europeana si din Statele Unite ale Americii. Aceste resurse au ajutat in mod direct la dezvoltarea Romaniei, cetatenii romani care muncesc peste hotare fiind cel mai mare investitor pentru noi.

Daca in anii trecuti statul roman a facut gesturi concrete, venind in sprijinul romanilor prin infiintarea unor consulate, din 2012 pana in prezent Romania a inghetat relatia cu propriii cetateni aflati peste hotare.

In 2012, USL-ul a propus radierea din lista cetatenilor cu drept de vot a tuturor romanilor care sunt plecati la munca peste hotare si aceasta aventura politicianista l-a costat scump pe Victor Ponta. Diaspora s-a mobilizat si a votat impotriva candidatului PSD.

Alegerile prezidentiale din 2014 au aratat intregii clase politice ca exista o Romanie pe care nu o poate manipula nimeni: Romania de peste hotare. Romania care vrea o tara ca afara, o tara in care frauda electorala trebuie pedepsita.

Liviu Dragnea este cel care va deconta din plin, la fel cum a platit politic si fostul premier Ponta pentru batjocura la care i-a supus pe romanii din diaspora prin ingradirea dreptului la vot.

Romanii vor schimbare si au transmis acest mesaj ferm in toamna lui 2014. Din nefericire, marele castigator i-a uitat rapid pe cei peste 3 milioane imprastiati prin lume.

Votul prin corespondenta asteptat de diaspora a fost adoptat intr-o forma nefunctionala doar pentru a-i minti pe romani ca s-a schimbat ceva. Poate surprinzator pentru unii dintre noi, schimbarea nu s-a produs.

Din pacate, partidele politice vechi raman incredibil de consecvente... consecvente in dispretul fata de romanii plecati in diferite colturi ale Europei. Votul prin corespondenta trebuia sa le ofere sansa de a vota tuturor celor peste 3 milioane de romani, insa asa cum arata legea acum, ea nu poate raspunde asteptarilor diasporei.

Romanii au fugit din cauza birocratiei excesive, iar PNL si PSD asta le-au propus: o lege prin care sa-i umileasca din nou. Am solicitat in Parlament, de cel putin 15 ori, sa se organizeze o dezbatere pe acest subiect, in cadrul careia sa fie invitate persoane cu expertiza in domeniu. Alina Gorghiu si Liviu Dragnea au preferat sa se imbratiseze tovaraseste in vazul tuturor, in plenul Parlamentului, dupa ce in timp record a fost votata o improvizatie legislativa pentru votul prin corespondenta.

Mesajul dat de Gorghiu-Dragnea a fost unul plin subtilitati, mai pe romaneste spus: romanii au fost pacaliti din nou.

O prima lectura a legii arata o greseala evidenta. Conform unui articol, alegatorul are posibilitatea de a depune alta cerere pentru inscriere in cazul in care constata ca cererea sa nu a fost inregistrata in Registrul electoral, respectand insa termenul prevazut pentru a se inscrie.

Aceasta prevedere ar fi extraordinara in cazul in care alegatorul ar avea unde sa vada situatia cererii sale. Totusi, conform aceleiasi legi, alegatorul are posibilitatea de a verifica online inscrierea sa in Registrul electoral pentru votul prin corespondenta doar dupa expirarea termenului prevazut pentru inscriere, ceea ce face imposibila depunerea unei noi cereri.

Acesta este si motivul pentru care consider ca marele perdant al anului 2015 sunt ROMANII aflati la munca peste hotare. Ei insa se pot razbuna pe actuala clasa politica iesind la vot anul viitor intr-un numar cat mai mare. Abia atunci, in mod democratic, se va produce o schimbare reala care le va da peste cap jocul celor care cred ca pot spulbera sperantele a milioane de oameni chinuiti departe de casa.

Un milion de voturi de peste hotare pot ingenunchea blatul PSD-PNL impotriva Diasporei.

Eugen Tomac este un politician, istoric si jurnalist roman, deputat in Parlamentul Romaniei din anul 2012 si presedinte executiv al partidului Miscarea Populara.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...