Dramaturg roman de succes in NY: Patriotismul nu inseamna dragostea de mici, sarmale si palinca

Miercuri, 29 Mai 2013, ora 00:27
11430 citiri
Dramaturg roman de succes in NY: Patriotismul nu inseamna dragostea de mici, sarmale si palinca

Stabilita in New York de mai bine de un deceniu, Saviana Stanescu este unul dintre cei mai apreciati dramaturgi romani pe scenele din America. New York Times scria, in anul 2008, ca romanca a creat "o incantatoare piesa de teatru, un imn de bucurie cantat orasului New York".

Iubeste Bucurestiul la fel de mult ca New York-ul, marturiseste scriitoarea pentru Ziare.com, si s-ar intoare in tara daca ar avea posibilitatea sa faca aici lucrurile pe care le face in State.

Drumul spre 'marele mar'

A plecat in SUA in 2001, cu o bursa Fulbright la New York University, apoi NYU i-a oferit posibilitatea sa aprofundeze si Dramatic Writing.

"Am venit in NY ca sa ma perfectionez. Sunt o perfectionista si ma duc acolo unde pot invata ceva, unde pot progresa. In aceeasi vara, obtinusem si o rezidenta la Royal Court Theatre in Londra, la care a trebuit sa renunt pentru a pleca in America. Si acum regret ca nu am mers la Royal Court, un teatru prestigios, cu care mi-ar fi placut sa lucrez.

I-am contactat cativa ani mai tarziu, pe ideea ca as vrea sa merg la rezidenta, dar mi-au spus ca era pentru dramaturgi incepatori, iar eu eram acum o profesionista cu piese jucate la New York.

Citeste si Romania ma dezamageste constant - Povestea unui game designer care a reusit in UK

Imi plac atat de mult inceputurile, momentele acelea pline de speranta, cand vrei sa inveti ceva, sa progresezi, sa ajungi cunoscut. Cred ca intr-un fel sunt si o studenta perpetua", spune, cu umor, romanca.

Experienta emigratiei

A ajuns la NY pe 23 august 2001, iar pe 11 septembrie au fost atentatele de la WTC.

"Eram pentru prima data in SUA si acel an a fost marcat de solidaritatea dintre new yorkezi (...) Incet, incet, am inceput sa ma adaptez si sa imi placa, sa fiu practic dependenta de aceasta energie uluitoare a metropolei americane, de acest microcosmos al globului pamantesc, in care oameni cu diverse radacini, istorii, accente, interactioneaza zi de zi", marturiseste Saviana Stanescu.

Citeste si Povestea pictoritei din Romania care a uimit Italia cu "arta de purtat"

Ca scriitoare, insa, i-a fost destul de greu sa faca trecerea spre limba engleza.

"Trebuia sa simt vocea strazii, ascultam in cafenele cum vorbeau oamenii, scriam apoi un monolog, citeam enorm de multe piese in engleza, mergeam zilnic la teatru si uite asa, la un moment dat, am simtit ca stapanesc limba, ca persoajele mele vorbesc firesc in engleza, ca pot chiar sa fiu poetica si sa inovez la nivel de limbaj, pot sa am un umor special. Ma bucuram, si inca ma bucur, de fiecare fraza pe care o scriu in engleza", a punctat romanca.

Americanii, spunea ea, te primesc bine, sunt politicosi, draguti, prietenosi, neconventionali, pragmatici: fiecare isi face treaba si tu trebuie sa ti-o faci pe a ta. "E o societate care apreciaza partea rationala mai mult decat pe cea emotionala si asta te face vulnerabil cateodata daca esti un temperament latin/balcanic emotiv ca mine".

Romania vs. alte tari

In Romania, capul de afis pentru un spectacol il face actorul si, uneori, regizorul. Am intrebat-o pe Saviana care e rolul scriitorului de teatru acolo si care e aici.

In SUA, ne-a dezvaluit scriitoarea, dramaturgii au multe sanse si posibilitati pentru ca exista o continua apetenta pentru piese noi.

"(...) S-ar putea spune ca viata teatrala din Europa continentala e centrata pe regizor si viziunea sa novatoare, pe regizorul-autor, pe cand cea din New York e concentrata pe textul/muzicalul nou. Dar regizorii colaboreaza cu dramaturgii si actorii/scenografii/muzicienii pentru a dezvolta un spectacol si aici", explica Saviana Stanescu.

"Cred ca in Romania sunt oameni extraordinar de talentati. Cei care reusesc au insa si capacitatea de a-si manageria talentul. S-au dus timpurile romantice in care artistul statea singur in mansarde sau bea cu colegii la o terasa boema si venea cineva si il descoperea, investea in el/ea. Acum competitia e mare, Internetul face atatea lucruri posibile si vizibile, nu mai ajunge sa ai doar talent, trebuie sa faci eforturi sa iesi in evidenta, sa arati lumii ce poti face.

Nu mai vine nimeni sa te descopere, tu trebuie sa le sari in ochi, sa-i faci sa te vada.

Citeste si Din admiratoare a lui Iliescu, poeta de renume la New York: America e un animal mare si generos

La nivel de tara, cred ca sistemul de sprijin financiar pentru cultura trebuie reinnoit, trebuie sa fie mai flexibil, sa interactioneze mai bine cu piata culturala internationala. Mi-as dori sa vad mai putine orgolii personale agatate de ierarhiile institutiilor culturale si mai multa munca eficienta, generoasa, cu un scop si un program bine definit. Si nu in ultimul rand, as vrea sa simt o anume solidaritate intelectuala, umana, un sprijin consistent pentru artistii autentici.

Nu vorbesc doar de sprijin financiar, nu trebuie sa asteptam mereu bani de la stat, parteneriatele public-privat pot functiona mai bine, la fel si initiativele private", ne-a mai declarat Saviana Stanescu, precizand totodata ca oamenii de afaceri inca nu au simtul mecenatului si, daca il au, sponsoriseaza proiecte comerciale, nu experimentale", puncteaza Saviana.

Fascinatia americanilor pentru Est si Ceausescu

Prima sa piesa in engleza Waxing West, scrisa in 2002 si premiata cu NY Innovative Theatre, ii are pe Ceausescu si sotia sa, Elena, ca personaje caricaturale, care canta si danseaza, bantuind-o pe eroina.

Citeste si Povestea scriitorului roman care impresioneaza Italia: Daca unul e bou in sat e bou si in oras

"Am vrut sa subliniez faptul ca fantomele trecutului te tracaseaza si nu te lasa sa inaintezi, era un fel de dramatizare a propriei mele calatorii interioare, desi am creat eroina principala pe cu totul alte coordonate. Dar, cum spunea Flaubert, 'Madame Bovary, c'est moi', eu sunt prezenta cumva in toate personajele mele.

Noile mele piese au ca protagonisti emigranti de toate natiile, sau americani get-beget, am trecut de perioada aceea de tranzitie. Desi, trebuie spus, pe americani ii pasioneaza biografia scriitorilor si se asteapta ca aceasta sa fie conectata cumva la opera lor. Poate daca as fi continuat sa scriu despre Ceausescu si Dracula eram super-celebra acum", continua, amuzata, Saviana.

Dramaturgul subliniaza, insa, ca fascinatia americanilor pentru Est, pentru comunism si pentru Ceausescu "nu mai e, s-a dus".

"A fost mai ales la inceputul anilor 90, dupa caderea Cortinei de Fier. Acum problemele din Orientul Mijlociu, Asia si America Latina sunt cele relevante. Exista o anume curiozitate pentru opera artistilor de origine araba si asiatica, aceasta cred ca va persista o vreme.

In SUA minoritatile rasiale sunt foarte active in a-si sublinia calitatile si a-si cere locul cuvenit la masa culturala. Estul Europei si comunismul nu mai sunt sexy, au fost. Vampirii sunt inca la moda totusi", glumeste artista.

Cum e sa predai la New York University

A predat scriitura dramatica si studii teatrale la New York University si ii place sa creada ca a fost o profesoara buna.

"O spun de altfel si studentii in evaluarile noastre finale (aici studentii ii noteaza si ei pe profesori). Am predat Playwriting, Script Analysis, Contemporary Developments in Theatre&Performance, Contemporary European Drama, Introduction to Theatre Studies, Re-Imagining the Classics, Performance Technique, etc. Acum la Ithaca College voi avea posibilitatea sa dezvolt si noi cursuri de Devised-Theatre si Docudrama", a mai spus dramaturgul.

In viitor, va continua sa scrie, sa dezvolte noi piese si sa lucreze mai ales in teatrele din New York, dar sa se extinda si spre cele regionale.

"Am avut o productie a piesei Ants (Furnici) la New Jersey Repertory Theatre anul acesta si a fost o frumoasa experienta. Productiile piesei Aliens with extraordinary skills (Straini cu abilitati extraordinare) din California si Cincinnati au fost interesante de asemenea. Lucrez acum la un nou proiect cu un regizor din Bogota, Colombia, Pedro Salazar.

Citeste si Povestea romancei care nu da bani pe strada, dar face voluntariat in Uganda

Sunt intr-o faza avansata cu un alt proiect cu regizoarea Tamilla Woodard, iar noua mea piesa Useless (Inutil), despre traficul de organe, are lecturi publice acum si trebuie sa aleg teatrul unde va fi produsa la anul. O sa lucrez desigur si ca profesoara in continuare, desi e greu sa te ocupi de propriile creatii cand te dedici studentilor.

Dar nu te poti gandi numai la tine in meseria asta, teatrul e o arta generoasa, de echipa. Iar scopul meu nu este succesul comercial, ci implinirea mea artistica si spirituala", ne-a mai spus romanca.

Sunt romanii patrioti?

In primul rand, crede scriitoarea, "romanii trebuie sa scape de aceasta obsesie a validarii din afara si sa fie ei insisi, cu defectele si calitatile lor, sa isi asume identitatea, individuala si colectiva. Ce conteaza cum esti vazut? Conteaza sa fii tu insati/insuti.

Romanii penduleaza de multe ori intre complexe de inferioritate si de superioritate. Cred ca aceasta nesiguranta si asteptare a unei evaluari din partea Vestului atotputernic e perimata. In lumea de azi, suntem cu totii un fel de cetateni globali cu drepturi egale, de fiinte umane".

In general, adauga Saviana, romanii din diaspora vor sa se adapteze, sa fie o parte integranta a societatii americane.

"Fiecare munceste mult pentru a se realiza. Greutatile imigrarii, distanta fata de Romania ii fac pe cei mai multi sa fie chiar patrioti, daca numim patriot pe cel care are o afinitate declarata si consecventa fata de tara-mama (nu ma refer la dragostea de mici, sarmale si palinca :).

Comunismul si experienta emigratiei, prin ochii unei romance stabilite in SUA

Banuiesc ca in tara cuvantul patriot e mai politizat si antipatizat, anumite cuvinte sunt compromise inca in constiinta oamenilor, dupa anii de propaganda/dictatura ceausista, dar noile generatii le vor recupera si revalorifica. Cred ca trebuie sa fim cu totii patrioti, in sensul de mai sus, sa nu ne fie rusine de identitatea noastra colectiva, dar sa fim foarte atenti sa nu cadem in vreo extrema nationalista", accentueaza dramaturgul.

In final, Saviana spune ca daca ar avea posibilitatea sa faca in tara lucrurile pe care le face acolo, s-ar intoarce in Romania.

"Iubesc Bucurestiul la fel de mult ca New York-ul. Cred ca e bine sa revin din cand in cand la limba romana. Sa scriu iar carti in romana. Sa balansez energia mea creatoare pe liniuta din romano-american si pe G-ul din global", a incheiat romanca.

Romania are cu ce se mandri in afara granitelor. Nu sunteti curiosi sa aflati cum au reusit conationalii nostri sa razbeasca departe de casa in diverse domenii? Ziare.com va prezinta in serial povesti de succes ale romanilor de peste hotare.

Nicuşor Dan anunţă că şefa ASSMB va fi înlocuită din funcție. „Oare ce crede cetăţeanul român”
Nicuşor Dan anunţă că şefa ASSMB va fi înlocuită din funcție. „Oare ce crede cetăţeanul român”
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan a declarat joi, 28 martie, că şefa Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Gabriela Sivache, va fi înlocuită din funcţie, pentru că...
Politicienii români care au fost țintiți de hackeri sprijiniți de Rusia. „Agresiunile se desfășoară împotriva demnitarilor vocali”
Politicienii români care au fost țintiți de hackeri sprijiniți de Rusia. „Agresiunile se desfășoară împotriva demnitarilor vocali”
Războiul hibrid dus de Rusia afectează și politicienii români. Mai multe grupuri de hackeri sprijiniți de Rusia, China și Iran au avut ca țintă în ultimii ani politicieni și oficiali...
#Saviana Stanescu poveste, #dramaturg roman SUA, #romani lume Saviana Stanescu , #romani SUA