Sa intelegem America: Care sunt, de fapt, planurile lui Trump in materie de economie si imigranti

Pentru a putea intelege ce se intampla cu adevarat in America lui Donald J. Trump este utila inventarierea principalelor teme ale debutului administratiei acestuia.

Cieste si prima parte a articolului: Sa intelegem America. Pe ce se bazeaza Donald J. Trump?

1. Renuntarea la tratatele multilaterale de comert si readucerea industriei manufacturiere inapoi in America

Obiectivul primordial al administratiei Trump este de a avea cresteri de PIB comparabile cu cele ale competitorilor, adica obtinerea unei cresteri medii anuale de 3,5% spre 4%.

Fiecare procent suplimentar de crestere a PIB determina o crestere cu 12 milioane a numarului de noi locuri de munca in economie; obiectivul impus de Trump implica o crestere medie cu 1,5% pe an, adica un plus de 1,8 milioane de locuri de munca pe an, deci 18 milioane de noi locuri de munca in urmatorii 10 ani (care adaugate la cresterea naturala cu 7 milioane a locurilor de munca vor duce la un plus de 25 milioane de locuri de munca pe 10 ani).

Trump va legifera o scadere de taxe cu procente dramatice (de la 35% pentru familiile cu un castig anual de sub 50.000 de dolari la 3% pentru familiile cu castiguri de peste 5 milioane de dolari anual, niveluri coroborate si cu cheltuielile pentru ingrijirea copiilor) ; de asemenea, va reduce taxarea profiturilor de la o medie de 35% la una de doar 15% cu o taxare suplimentara de 10% a produselor fabricate de firme americane in strainatate si vandute pe piata americana.

De asemenea, va fi introdusa scutirea de impozit pentru investitii de pana la 100.000 de dolari pentru persoane singure si pana la 200.000 pentru cei casatoriti, va fi crescuta deducerea personala si deducerea costurilor cu ingrijirea copiilor; se vor elimina supra-reglementarile (birocratia americana elaboreaza peste 3.000 de regulamente si proceduri pe an) si va urma un amplu proces de de-reglementare.

Vor fi eliminate restrictiile pentru productia de energie, astfel incat America sa redevina primul producator mondial de energie, exploatandu-si in mod inteligent vastitatea resurselor naturale si avansul tehnologic urias.

Administratia Trump va concepe si executa asa-numitul Plan Penny, care urmareste scaderea anuala a cheltuielilor federale cu 1%, exceptand cheltuielile de aparare si pe cele de securitate nationala.

In plan comercial, Trump va denunta tratatele multilaterale de comert, ineficiente in a bloca politicile protectioniste, necinstite, ale unor tari emergente mari, precum China.

Trump, de fapt, observa in mod corect ca America nu se poate duela cu spada cu un adversar (China) care trage cu pistolul, pentru ca administratia de la Beijing utilizeaza in mod incorect devalorizarea propriei monede pentru a stimula o "competitivitate dopata" a produselor chinezesti.

Noul presedinte american va eticheta China drept "manipulator de moneda"; de asemenea, U.S. Trade Representative va deschide cazuri de investigatii anti-dumping impotriva Chinei pentru ca acest din urma stat violeaza termenii propriei admisii in Organizatia Mondiala a Comertului, utilizand subventii mascate (in speta pentru energie) si furtul secretelor tehnologice.

Practic, administratia Trump isi propune sa zdruncine dominatia comerciala chinezeasca si sa readuca Americii rolul determinant in comertul mondial.

In timpul mandatelor Obama, industria prelucratoare si-a redus ponderea in PIB cu peste un procent, fiind astazi doar 12%, a treia cea mai mare contributie la PIB; de asemenea, industria IT&C si-a redus ponderea cu jumatate de procent, ajungand sa reprezinte doar 4,7% din PIB.

Pe acest fond, Statele Unite au atins uriasa suma de 800 miliarde de dolari deficit al comertului cu bunuri si un deficit global (bunuri+servicii) de 500 miliarde de dolari.

40% din deficitul comertului de bunuri este pe relatia China (367 miliarde de dolari), apoi urmeaza Germania, Japonia si vecinul de la sud, Mexic (un deficit de 60 miliarde de dolari).

Odata cu cresterea agresiva din anii 2000 a deficitului comertului de bunuri cu China si Mexic, SUA au pierdut aproape 2 procente din populatia angajata in industrie.

Parte a problemei comerciale cu China rezida in faptul ca moneda chineza, yuanul, are o rata de schimb partial fixata pe dolar (atunci cand dolarul scade pe piete, Banca Chinei cumpara dolari pentru a sustine nivelul dolarului si pentru a mentine diferenta de curs dolar-yuan).

O alta parte a problemei consta in faptul ca infuziile masive de capital chinez in obligatiuni americane (1.000 miliarde de dolari sau 28% din datoria catre tari straine a trezoreriei) sustin dobanzile joase in America, stimuland importurile din Asia (in special din China).

Pe de alta parte, investitiile americane din China induc costuri uriase pentru companiile din Statele Unite, reducand profiturile consolidate acasa: daca in 2008 raportul intre salariul orar din SUA si China era de 20, in 2020 va fi de doar 4!

In plus, companiile trebuie sa suporte costuri auxiliare sporite in China, costuri generate de mutarea unor mase mari de salariati, precum si de calificarea unor angajati total nepregatiti pentru rigorile industriei moderne; mai mult, avansul tehnologic urias a redus constant ponderea cheltuielilor cu salariile in ansamblul cheltuielilor companiilor, astfel incat nu se mai justifica sa produci in China si sa transporti spre America cantitati uriase de produse industriale.

Planul lui Trump este simplu si eficient: taxarea suplimentara a produselor americane fabricate in China si importate in Statele Unite astfel incat sa nu mai existe diferente de costuri si sa determine mutarea noilor investitii in capacitati productive din Asia spre America.

Nu este izolationism, ci recastigarea terenului pierdut, este adaptare la noua lume in care traim.

2. Stimularea cresterii economice anuale cu 1,5 puncte procentuale peste limitele prognozate pana acum

Noua administratie are un plan eficient de marire a vitezei de crestere a economiei americane: valorificarea deplina a uriaselor resurse energetice ("daca suntem primii in lume la resurse sa fim primii in lume si la productie energetica!") + un program masiv de investitii in infrastructura de transport si de energie precum + un plan de reducere a fiscalitatii si de dereglementare comparabil ca intensitate doar cu planul (Revenue Act din 1924) celui de-al treizecilea presedinte, Calvin Coolidge (1923-1929), cand America a cunoscut epoca sa de aur a boom-ului economic.

Reducerile de taxe simultan cu reducerea anuala a cheltuielilor bugetare va alimenta un efect de multiplicare a investitiilor in economie fara precedent in ultimii 80 de ani.

3. Constructia zidului de la granita sudica

Administratia Trump chiar va construi un zid lung de aproape 1000 mile (jumatate din lungimea granitei de sud, restul de 1000 de mile fiind constituite din obstacole naturale) si inalt de 12 m, fiind al doilea cel mai lung zid al lumii, dupa marele zid chinezesc (3000 mile ramase astazi din cele 13000 initiale), de 20 de ori mai lung decat zidul Berlinului.

Costul estimat al acestui proiect este de 10 miliarde de dolari, bani pe care Trump ii va putea aduce din cel putin trei surse: din taxarea remiterilor mexicanilor care lucreaza in SUA (19 miliarde de dolari anual), din taxarea produselor firmelor americane fabricate in Mexic si importate in SUA si din taxarea trecerilor de granita ale mexicanilor navetisti catre locurile de munca din nordul propriei tari.

4. Controlul imigratiei

Ceea ce incearca sa faca administratia Trump este de fapt aplicarea politicilor si legislatiei pentru care presedintele Clinton a fost aclamat de o natiune intreaga in 1995, cand a rostit celebrele fraze: "Suntem o natiune de imigranti, dar si o natiune a legilor" si "Natiunea noastra este puternic deranjata de numarul mare de straini ilegali care intra in tara noastra".

Pur si simplu, Trump a impus un moratoriu pe intrarile in SUA ale cetatenilor din sase state lipsite de controlul propriilor guverne plus din Iranul principal inamic al Israelului (principal aliat al Americii).

Masura nu vizeaza cetatenii de asemenea musulmani ai unor tari mult mai populate, cum ar fi Egiptul, Turcia sau Arabia Saudita.

In mod curios, aceasta masura a starnit proteste masive ale stangii, aceeasi stanga care nu s-a gandit sa protesteze, de exemplu, impotriva obligativitatii vizelor pentru cetatenii unuia dintre cei mai prietenosi aliati ai SUA, Romania. Dar Trump a trecut deja de etapa cand putea fi impresionat de asemenea proteste sau de amenintarile procurorilor democrati.

De altfel, daca planul stangii democrate este acela de a presa pe teme morale cu marsuri conduse de persoane demult deviate de la normele morale precum Madonna, atunci acest plan nu poate functiona...

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Elon Musk vrea să taxeze noii utilizatori X pentru a fi sigur că nu sunt boți. Cât trebuie plătit pentru a posta pe fostul Twitter

Proprietarul platformei de socializare X, Elon Musk, a decis să impună o taxă utilizatorilor noi ai serviciului. Scopul este de a se asigură că nu sunt boți. Fostul Twitter a impus deja o...

Romania va avea un deficit de 6,5% anul acesta, conform estimarilor Comisiei Europene

Estimarile Comisiei Europene indica un deficit de peste 6,5% din PIB pentru Romania, in vreme ce Consiliul Fiscal considera ca acesta va fi in jur de 6,4% din PIB, daca nu se va recurge din nou la...