Razboiul taxelor dintre SUA si China se precipita, pietele sunt afectate. Cine castiga de pe urma lui?

De aproape un an si jumatate, intre SUA si China se poarta un adevarat razboi comercial, de pe urma caruia intreprizatorii din ambele state au mai mult de pierdut decat de castigat. In ultimele zile, insa, evenimentele s-au precipitat si efectele negative s-au resimtit imediat. Pana unde s-ar putea ajunge si cu ce consecinte asupra economiei mondiale?

Vineri, 23 august, China a anuntat ca va impune taxe vamale cu valoare cuprinsa intre 5% si 25% pentru mii de produse importate din Statele Unite. Parte dintre taxe ar urma sa se aplice de la 1 septembrie, iar restul, de pe 15 decembrie.

In replica, Donald Trump a reactionat pe Twitter si a anuntat ca nu va sta cu mainile in san. Dimpotriva, si SUA va creste taxele vamale, de la 10% la 15%, pentru o parte dintre marfurile importate din China. Iar pentru alte categorii de marfuri, tarifele vamale vor creste de la 25% la 30%. Primele majorari vor fi aplicate incepand cu 1 octombrie.

....better off without them. The vast amounts of money made and stolen by China from the United States, year after year, for decades, will and must STOP. Our great American companies are hereby ordered to immediately start looking for an alternative to China, including bringing..

- Donald J. Trump (@realDonaldTrump) August 23, 2019

Evident, aceste amenintari cu cresteri de taxe au cauzat instabilitate pe pietele financiare. Au fost scaderi pe burse, in SUA, potrivit Financial Times. Cu alte cuvinte, multe actiuni s-au devalorizat si multi americani au pierdut sume importante de bani.

Intrebarea este: de ce s-au apucat liderii celor doua superputeri economice sa se ameninte unul pe celalalt cu mariri de taxe vamale, la sfarsitul acestei saptamani? Raspunsul e destul de simplu: n-au inceput acum, ci o tin tot asa de mai bine de un an.

Cand si cum a inceput razboiul comercial dintre cele superputeri economice

Donald Trump posta pe Twitter - inca dinainte de a fi ales presedinte - mesaje in care sustinea ca Republica Populara Chineza nu e prietenul SUA, ci dimpotriva, e un dusman care vrea sa puna stapanire pe America.

Dupa ce a ajuns la Casa Alba, insa, Trump si-a mai moderat discursul si s-a aratat dispus sa negocieze cu China.

In scurt timp, Donald Trump l-a primit pe presedintele Xi Jinping la resedinta sa, Mar-a-Lago, din Florida, pentru a discuta chestiuni care tineau inclusiv de economie si taxe. Ulterior, la randul sau, liderul de la Washington a mers in vizita de stat in China. Cumva, relatiile economice dintre cele doua state parea sa intre pe un fagas promitator.

Marile probleme au inceput sa se iveasca, insa, in 2018, cand Trump a inceput sa puna in aplicare o noua politica de taxare a bunurilor care ajungeau pe piata americane din import.

Spre exemplu, in martie 2018, Trump a decis ca statul american sa incaseze - prin intermediul serviciului sau de Vama si Protectia Frontierelor - o taxa in cuantum de 25% din valoarea produselor din otel importate. Exceptate de taxe erau produsele importate din Argentina, Australia, Brazilia si Coreea de Sud. Pentru cele aduse din China, in schimb, trebuia platita taxa de 25%.

La fel s-a intamplat si cu produsele din aluminiu. Pentru cele importate din Argetina si Australia, Statele Unite au decis sa nu perceapa taxe. In schimb, pentru toate celelalte, inclusiv pentru cele importate din China, urma sa se plateasca o taxa de import de 15%.

Dupa doar doua saptamani, China si-a luat revansa si a pus taxe vamale in cuantum de 15-25% pentru mai multe marfuri aduse in America, a caror valoare ajungea la 3 miliarde de dolari. Printre aceste marfuri se numrau: fructe, tevi de otel, vin si produse obtinute din alumniu reciclat.

De la acele evenimente a pornit o adevarata cursa a cresterii taxelor. Ori de cate ori Oficiul reprezentantului comercial (o agentie guvernamentala din SUA) anunta ca a identificat noi produse provenite din China carora le-ar putea majora taxele de import, Beijingul reactiona, anuntand, la randul sau, majorari de taxe pentru marfurile americane.

Primavara lui 2018 a fost marcata de tensiuni comerciale serioase intre China si SUA. S-a ajuns la scurte armistitii, dar nu si la intelegeri care sa stopeze majorarea de taxe vamale. Pe masura ce timpul a trecut, taxele majorate s-au aplicat pentru cantitati din ce in ce mai mari de marfuri.

In iunie 2019, Trump si Xi Jinping s-au intalnit la Osaka, la summitul G20, si au discutat inclusiv despre razboiul comercial. La acel moment, cei doi lideri pareau sa fi ajuns la o intelegere. In scurt timp, in SUA a inceput sa se vorbeasca despre produse chinezesti care urmeaza sa fie scutite de taxele suplimentare.

Pe 9 iulie, SUA anunta ca va scuti, intr-adevar, 110 produse chinezesti de taxele vamale in cuantum de 25%.

Dar minunea nu a tinut decat vreo cateva zile. Pe 16 iulie, Trump ameninta din nou ca va percepe taxe vamale pentru marfuri in valoare de 325 de miliarde de euro aduse din China.

Casa Alba a renuntat, insa, la masura, dupa ce China a acceptat sa cumpere cantitati mai mari de alimente din SUA. S-au purtat atunci discutii si negocieri, dar fara rezultate notabile.

Ulterior, Trump a amentintat din nou ca, incepand cu 1 septembrie 2019, va taxa cu 10% marfuri in valoare de 300 de miliarde de dolari din China. In replica, Beijingul a anuntat ca nu va mai cumpara alimente din SUA.

Cu toate astea, cele doua state continua sa vanda si sa cumpere una de la cealalta, in ciuda tensiunilor.

Cine castiga si cine pierde de pe urma cresterii taxelor vamale

In mai multe discursuri, Donald Trump a incercat sa explica ca taxele vamale mai mari pentru marfurile chinezesti vor opri Beijingul din incercarea sa de a cotropi SUA.

Realitatea este, insa, mult mai nuantata. Cel care castiga, fara doar si poate, din aplicarea tarifelor vamale este statul american. Astfel, potrivit datelor comunicate de Trezorerie - pe fondul majorarii taxelor vamale - serviciul de Vama si Protectia Frontierelor (care colecteaza banii din acest tip de taxe) a incasat cu 73% mai mult in prima jumatate a lui 2019, comparativ cu aceeasi perioada din 2018.

Problema este ca cei care platesc taxele majorate de Casa Alba nu sunt chinezii, ci importatorii americani. Trump a spus de cateva ori ca se asteapta ca - in conditiile in care taxele pentru produse chinezesti cresc - americanii sa inceapa sa importe din alte tari. Pana sa ajunga sa faca asta intr-o maniera rentabila, insa, importatorii americani sunt nevoiti sa faca fata problemelor actuale, castigand mai putin, platindu-si salariatii mai prost sau chiar concediindu-i.

Sigur ca majorarea taxelor vamale in SUA le produce pierderi si chinezilor. Motivul: daca vor sa mai aiba clienti in SUA, acestia sunt nevoiti sa exporte marfurile la preturi mai mici, astfel incat americanii sa si le permita.

Si cam la fel stau lucrurile in China. Acolo, importatorii sunt chinezi. Asa ca ori de cate ori Beijingul - ca raspuns fata de politica SUA - creste taxele vamale la produse americane, oamenii de afaceri chinezi sunt cei care scot bani mai multi din buzunar, ca sa le cumpere. Iar statul chinez baga in vistierie banii luati nu de la americani, ci de la proprii cetateni.

In acest caz, e randul americanilor sa lase din pretul marfurilor exportate in tara asiatica, astfel incat importatorii de acolo sa si le permita.

Asistam astfel la un razboi comercial lung si imprevizibil, cu consecinte in intreaga economie mondiala, care pare ca mai mult ii saraceste pe oamenii de afaceri si pe cetateni in general, in loc sa le aduca bunastare. Cat va mai dura si pana unde va merge, ramane de vazut.

G.K.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...