Ce crede Trump despre Putin a devenit irelevant. Perspective sumbre pentru Moscova

Politica SUA-Rusia se afla acum in mana Congresului american. Moscova si-a pierdut capacitatea de a intimida Vestul, fiindca sanctiunile si izolarea internationala isi au pretul lor.

Inasprirea sanctiunilor a devenit aproape o rutina pentru conducerea Rusiei. Se asteapta ca SUA sa impuna un nou set de restrictii Rusiei la sfarsitul acestei luni. De aceasta data, masura nu va fi adoptata din cauza actiunilor Moscovei in Ucraina sau a presupusei imixtiuni electorale in America.

Putin, alaturi de Assad si Kim

Puterea de la Washington se foloseste de legea din 1991 privind interzicerea armelor chimice si biologice (Chemical and Biological Weapons Control and Warfare Elimination Act) pentru a sanctiona Kremlinul din cauza otravirii fostului ofiter GRU, devenit agent MI6, Serghei Skripal si a fiicei sale Iulia, incident ce a avut loc in martie in orasul Salisbury din Anglia.

Aceasta lege a mai fost anterior invocata doar de doua ori - impotriva Siriei si a Coreei de Nord.

Incepand de vineri, SUA vor interzice probabil, printre altele, vanzarea catre Rusia a oricaror "tehnologii duale", care pot fi folosite atat in scop civil, cat si militar.

Daca Moscova nu va indeplini cerintele legii, promitand ca nu se va implica in atacuri chimice si permitand accesul inspectorilor ONU in facilitati in care pot fi produsi agenti chimici sau biologici, o noua runda de sanctiuni va urma in termen de 90 de zile.

Acestea ar putea cuprinde noi restrictii comerciale, restrangerea relatiilor diplomatice, inclusiv rechemarea ambasadorului SUA si interzicerea curselor Aeroflot spre SUA (desi aceasta masura este mai degraba improbabila).

Kremlinul neaga categoric orice legatura cu otravirea lui Serghei Skripal si a fiicei sale. Si nimeni nu se asteapta sa indeplineasca cerintele SUA, desi Rusia, in calitate de semnatara a conventiei privind armele chimice si biologice, ar trebui sa permita accesul inspectorilor straini in capacitatile sale de productie. Asa stand lucrurile, catre sfarsitul lunii noiembrie la Washington se va decide, probabil, trecerea la alta runda de sanctiuni impotriva Rusiei.

A fost abandonat proiectul Nord Stream 2?

In rastimp, alte restrictii, poate chiar mai dure, ar putea lovi Rusia. Senatul SUA va dezbate in septembrie un proiect de lege sprijinit de ambele partide din Congres, menit sa pedepseasca amestecul Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA si care cere interzicerea tranzactiilor cu datorii suverane ale Rusiei, poate chiar interzicerea tranzactiilor in dolari americani cu bancile rusesti de stat.

Senatorul democrat Bob Mendez a propus ca Rusia sa fie oficial desemnata drept "stat sponsor al terorismului" din cauza cazului Skripal, dar propunerea sa nu va deveni, probabil, lege. Totusi, cazul de otravire serveste la innegrirea suplimentara a imaginii Rusiei la nivel international, la fel cum a servit si doborarea unui avion al companiei Malaysian Airlines in Donbass, in 2014.

O investigatie internationala privind prabusirea MH17 continua, dar a stabilit deja ca o racheta de fabricatie ruseasca a doborat avionul. Poate ca racheta a fost lansata chiar de rusi, crezand ca e vorba despre un avion de transport al aviatiei ucrainene. Cert este ca 298 de pasageri si membri ai echipajului si-au pierdut viata.

Iar campania intinsa pe patru ani de dezinformare si mistificare lansata de Moscova oficial nu a facut decat sa convinga parti ale opiniei publice internationale ca Rusia e de vina. O astfel de reputatie face mai usoara din punct de vedere psihologic impunerea unor sanctiuni si mai dure.

In sfarsit, cotidianul Wall Street Journal relateaza ca SUA se pregatesc sa restranga sau chiar sa dezmembreze complet proiectul gazoductului Nord Stream 2, convenit intre Rusia, Germania si alte state UE. Puterea de la Washington intentioneaza sa sanctioneze companiile care vor participa la realizarea proiectului, inclusiv Wintershall GmbH din Germania, poate si bancile care urmeaza sa finanteze constructia. Toate acestea creioneaza Rusiei o perspectiva de-a dreptul sumbra.

Asigurarile Kremlinului ca noile sanctiuni nu vor avea niciun efect asupra economiei tarii s-au dovedit din nou a fi o minciuna pe 9 august, cand valoarea rublei s-a prabusit. Moneda ruseasca a intrat in cadere libera dupa ce ziarul Kommersant a publicat proiectul de lege aflat pe masa Senatului SUA.

Iar masurile recente ale guvernului rus, intre care marirea varstei de pensionare si majorarea TVA de la 18 la 20 la suta, demonstreaza ca banii din vistierie sunt tot mai putini. Cu toate acestea, la Moscova exista consensul ca Vladimir Putin nu va da inapoi in niciun litigiu pentru a domoli sanctiunile. In ochii sai, aceasta ar insemna "slabiciune" si el detesta asa ceva.

De asta se si tem cel mai mult oligarhii si birocratii rusi de top. Temerile lor foarte reale, legate de efectele sanctiunilor occidentale asupra economiei nationale si a averii lor personale, sunt ascunse de necesitatea ca ei sa manifeste in permanenta loialitate fata de Kremlin si sa infiereze Occidentul pentru a nu fi luati la randul lor drept "slabi".

Arsenalul lui Putin versus arsenalul SUA

Cum ar putea raspunde Putin la noile sanctiuni? In primul rand, ar putea sista vanzarea motoarelor de racheta RD-180 necesare programului spatial american. Dar asta ar afecta si industria aerospatiala ruseasca, poate mai mult chiar decat pe cea americana, privand-o de incasari valutare substantiale.

Fara indoiala, Rusia ar inchide spatiul sau aerian pentru cursele civile americane, daca zborurile Aeroflot pe relatia cu SUA vor fi interzise. Guvernul de la Moscova ar putea de asemenea sa interzica importurile de vin californian si sa inchida cele doua consulate americane ramase deschise la Vladivostok si Ekaterinburg.

Dar aceasta ar provoca, fara indoiala, inchiderea celor doua consulate rusesti ramase in SUA, la Houston si New York.

Si cam asta ar fi tot. Este un arsenal destul de limitat, in comparatie cu cel aflat la dispozitia SUA. Moscova nu mai are acum puterea sa influenteze administratia americana.

Viteza cu care afirmatiile pro-ruse facute de Trump dupa intalnirea cu Putin de la Helsinki au fost anulate si inlocuite cu o noua runda de sanctiuni arata ca politica SUA-Rusia a ajuns aproape in intregime in mana Congresului.

De asemenea, lipsa de incredere intre cele doua tari a ajuns aproape la nivelul inregistrat in timpul crizei rachetelor din Cuba.

Conducerea Rusiei pare sa-si fi pierdut abilitatea, odinioara fara pereche, de a intimida Occidentul pentru a obtine concesii. Nimeni, cel putin la Washington, nu pare sa se mai teama de impredictibilitatea Moscovei.

Si, in vreme ce incasarile din vanzarea de petrol si gaze feresc Kremlinul de orice convulsie sociala semnificativa in plan intern, sanctiunile si izolarea politica internationala isi cer treptat pretul cuvenit.

Konstantin von Eggert

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...