Economistul cipriot Stelios Platis este foarte clar cu privire la locul tarii sale in criza care se extinde din Grecia. "Suntem urmatorii la rand", considera el.
In timp ce tara face eforturi pentru a obtine miliarde de euro pentru stabilizarea sectorului bancar si sustinerea economiei, cipriotii exprima prognoze similare privind viitorul tarii lor, scrie Financial Times.
"Lucrurile se vor inrautati. Nici nu vreau sa ma gandesc", spune Elena Vassiliou, o coafeza a carei afacere a fost zdruncinata. "Tot ce putem face este sa ne dorim sa nu devenim o alta Grecie."
Amenintarea Atenei planeaza deasupra tarii care a trimis mancare si a oferit asistenta Greciei de-a lungul crizei financiare. In timp ce recenta descoperire a rezerveor de gaze in teritoriul marin al Ciprului ar putea furniza o oarecare consolare, comercializarea acestor rezerve ar putea dura ani.
Liderii din Nicosia nu se tem ca Cipru ar putea parasi zona euro, ci ca, dupa trei ani de stagnare si cu o rata a somajului de 10%, economia sa ar putea fi mai afectata decat cea a Greciei. Sectorul bancar, care este atat motorul de crestere al Ciprului, cat si principala sursa de contagiune, este in special vizat de riscuri.
Guvernul cipriot a afirmat clar ca prefera sa obtina ajutor de la Rusia decat din partea institutiilor europene, avand in vedere conditiile dure ale acestora.
Mentinerea taxei scazute de 10% pentru mediul de afaceri este o preocupare specifica.
Rusia, tara in care multe persoane bogate si influente au legaturi cu Cipru, a acordat deja acestui stat un imprumut de 2,5 miliarde de euro. Totusi, Cipru are in continuare nevoie de cel putin 1,8 de miliarde de euro pentru capitalizarea sectorului bancar pana la sfarsitul acestei luni.
"Grecia ne trage in jos... Inainte, cand aveam 50 de lire cipriote in buzunar, era ceva real, ma simteam puternic. Acum, cu 50 de euro in buzunram nu stiu cat valoreaza", a spus Andreas, lucrator comercial intr-un hipermarket din Nicosia.
