Unde au disparut rosiile autohtone - 'Inima de bou' sau rosia tiganeasca?

Sambata, 05 Iulie 2014, ora 18:42
40610 citiri
Unde au disparut rosiile autohtone - 'Inima de bou' sau rosia tiganeasca?
Foto: Nicolae Lalu

Ati avut vreodata un sentiment neplacut cand vedeti tarabele cu rosii identice, tari si cam fara gust, odata ce ajungeti cu ele acasa? Situatia a aparut de putini ani, si piata pare acum inundata de rosii despre care nu stii ce sa mai crezi.

Nicolae Lalu, fermier din Buzau, care incearca sa pastreze sute de soiuri traditionale pe terenurile lui, si Aurel Maxim, profesor si specialist in pastrarea biodiversitatii, au vorbit, pentru Ziare.com, despre rosiile de altadata, agricultura industriala bazata pe azot-potasiu-fosfor si plantele modificate genetic.

"Ultima gaselnita a fost gena terminator, care iti sterilizeaza samanta. De pilda, ei iti vand samanta de grau cu gena terminator. Tu cultivi graul, il recoltezi, poti sa-l mananci. Dar e steril, daca il pui in pamant nu rasare, nu germineaza. Modificarile astea genetice sunt o ruleta ruseasca aruncata in natura, zapacesc gazele, albinele, insectele", spune Nicolae Lalu.

Am fost la piata, am vazut piata plina de rosii frumoase, de solar, toate la fel, cu o forma tuguiata. Sunt rosii romanesti? "Te uiti la rosie: daca le vezi pe toate uniforme, la aceeasi dimensiune, trebuie sa fugi de acolo. Si nu numai cu rosiile, ci cu toate legumele.

O leguma sanatoasa, care este soi, face rosii si mai mari, si mai mititele, si mai strambe, si mai drepte. Dar sunt sanatoase si cu gust", spune Nicolae Lalu.

Taranca de la care am luat rosii imi marturisise ca pe vremuri cultiva soiul Marita, foarte bun, dar il abandonase pentru ca rosiile se cam inmuiau daca nu le vindea repede.

"Marita e un soi bun, dar pe care eu nu-l am. In momentul acesta, pe cele 10 terenuri pe care le am impreuna cu sora-mea si cu o nepoata, multiplic 100 de soiuri de rosii. In plus, am 50 de soiuri de fasole si vreo 50 de ardei, in afara de alte legume", explica Lalu.

Aurel Maxim, profesor de biodiversitate la Cluj, spune ca totul tine de tehnologia cultivarii.

"Pe de o parte, e vorba de soi, cu zestrea lui genetica, si pe de alta parte, tehnologia, cele doua componente care formeaza si concura la obtinerea rosiei. Acuma, rosiile respective sunt specifice unei agriculturi industriale, bazate pe superchimizare, supermecanizare si automatizare.

Este normal ca gustul sa fie mult mai putin atractiv in produsele care provin din acest tip de agricultura. Acolo se merge pe azot-fosfor-potasiu, NPK, celebrul NPK, in vreme ce in agricultura traditionala, in sistemele de agricultura mai prietenoase, acolo adaugam gunoi de grajd, ingrasaminte verzi si compost, care au o paleta mult mai larga de elemente nutritive", arata Maxim.

Si da o explicatie simpla: "In sol plantele au nevoie, in general, de circa 52 de elemente. Or, in agricultura NPK, sunt doar 3 elemente".

Toata lumea a ramas cu o nostalgie dupa vremea lui Ceausescu, despre care gandim ca era raiul agriculturii romanesti. Totusi, ce rosii se cultivau pe vremea aceea? Lalu inca le stie.

"Era soiul 'Inima de bou', soiul trandafiriu, soiurile portocalii romanesti, erau soiurile oloage facute de statia de cercetare de la Buzau, rosia tiganeasca. La Buzau, in cultivare, avem si rosiile sarbesti. La mine in sat erau rosiile de Dambroca, pe care le tinem de zeci de ani", insira el. Multe dintre aceste soiuri inca le pastreaza pe terenurile lui.

"Problema e ca nu incepusera sa transforme samanta ca atare. E o lupta si toata lupta asta se da pentru transformarea semintelor, in momentul in care firmele internationale, in goana lor dupa profit, transforma gratuitatile in marfa, pentru ca economia mondiala nu ar mai merge altfel. Dupa revolutie au aparut pe piata romaneasca, pe vremea lui Ceausescu nu au avut niciun fel de intrare", spune Lalu.

Profesorul Maxim are o perspectiva diferita. "Fermele mari de regula merg pe soiuri moderne, hibrizi si soiuri omologate, nu merg pe varietati locale. Varietatile locale au importanta si se cultiva pentru agricultura ecologica. Au gust, au rezistenta la boli, daunatori, seceta, temperaturi mai scazute, au capacitatea de a valorifica soluri mai sarace.

Rosia pe care o luam de la tarani, 'Inima de bou', pe care o stie toate lumea, rosia aceea mare, dupa trei zile trebuie sa o arunci, nu tine. In vreme ce hibridul si soiul rezista cu saptamanile. Atunci cei care fac agricultura la scala industriala prefera hibrizii, ca sa poata exporta si sa reziste la pastrare trei-patru saptamani", arata Maxim.

Gena terminator care sterilizeaza samanta

Dar ce este un soi? "Soiul este bioreproductibil, iti faci recolta din samanta ta. Ti-ai cultivat samanta, ti-ai facut planta, ti-ai luat semintele, poti sa cultivi si sa continui productia. E, incepand din anii '90, cu ajutorul sistemului financiar mondial, au fost cumparati politicienii, si au inceput sa introduca semintele modificate, si ma refer inclusiv la hibridate, si cele modificate genetic", spune Lalu Nicolae, care refuza sa imi dea niste exemple de hibrizi de rosii.

Oroarea lui e si mai mare cand imi povesteste de soiurile modificate genetic si de "gena terminator".

"Ultima gaselnita a fost gena terminator, care iti sterilizeaza samanta. De pilda, ei iti vand samanta de grau cu gena terminator. Tu cultivi graul, il recoltezi, poti sa-l mananci. Dar e steril, daca il pui in pamant nu rasare, nu germineaza. Modificarile astea genetice sunt o ruleta ruseasca aruncata in natura, zapacesc gazele, albinele, insectele", sustine Lalu.

Hibrizii sunt mai de treaba. O rosie hibrid iti da recolte tot mai proaste si esti nevoit sa cumperi din nou de la marile companii.

"Daca ti-ar da o samanta bioreproductibila, te-ai duce o data. Daca cumperi de la mine a doua oara inseamna ca esti tampit la cap, inseamna ca nu ai niciun respect pentru samanta pe care ti-am dat-o. Trebuie sa o pastrezi si sa o duci mai departe. Pastreaza in familie, da-o la copii!", izbucneste Lalu.

Tot el imi face un fel de decalog al calitatilor legumelor cultivate traditional. Un decalog mai mic, compus din patru argumente. "Pentru samanta naturala, in primul rand nu ai nevoie de bani pentru alte seminte, pentru ca le faci tu. Dintr-o data ai scapat. In al doilea rand, sunt extraordinar de adaptate, cresc in orice conditii, nu mor, se adapteaza, sunt ca boxerul care isi revine din pumni. Poate insa ca nu ai mereu aceeasi productie.

In al treilea rand, au gust. Daca mananci plastic, esti plastic. Daca mananci gustos, ai gust, domnule. In al patrulea rand, au o forma placuta ochiului, chiar daca una e mai mare si alta mai mica, un pic mai stramba. Sunt sanatoase", incheie Lalu, nu inainte de a adauga: "Sa va mai spun o chestie: chiar daca sunt directori de companii si politicieni, astia nu mananca hibrizi si legume tratate genetic.

Astia se duc tot in restaurante unde vindem noi, de-ale noastre. Ei cultiva alea, le da la prosti, dar manaca tot de-ale noastre, ca stiu ce e bun".

Profesorul Aurel Maxim imi povesteste o intamplare legata de taranii care cultiva asa zis traditional. "In solarii, de regula... am avut si experiente neplacute, dar nu vreau sa dau nume, cu salata, de exemplu. M-am dus la om acasa, in solar, si el avea salata si spanac. A vrut sa ma serveasca si eu am fost tentat de un anumit colt al solarului, unde salata era foarte frumoasa. 'Aaaa, nu, nu, nu, nu, lasati-le, astea-s pentru piata. Las' ca va dau eu din alta parte'.

Acolo bagase masiv azotat de amoniu, ingrasaminte chimice, ingrasaminte foliare complexe, ca sa se faca precum Fat Frumos: intr-o zi, cat altii in sapte. In partea cealalta, unde salatele nu aratau la fel de bine, plantele nu erau la fel de frumoase, pusese gunoi de grajd si erau pentru consum propriu. Ceea ce m-a intristat".

Aurel Maxim si-ar dori o etica a producatorilor. "Adica cum dai tu pe piata legume cu nitrati fara sa te gandesti ca nitratii sunt daunatori si pot ajunge in hrana copiilor si adultilor? Aici e vorba si de constiinta omului. Daca lui nu-i pasa decat de profitul pe care il poate obtine si nu se gandeste la impactul asupra sanatatii consumatorilor...", incheie profesorul Maxim.

Inchei si eu calatoria in lumea rosiilor cu o ultima observatie a lui Nicole Lalu. "Ei iti dau semintele, dar impreuna cu semintele iti dau si un pachet tehnologic, care e compus dintr-un sistem de irigatii, fungicide, ierbicide si toate '-cidele' posibile. Semintele lor sunt seminte drogate, sufera de sevraj, daca le lasi in conditii naturale".

Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă, Directorul Financiar al ONE United Properties, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de partenerul principal...
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Peste 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni, a anunţat, joi, 28 martie, subprefectul judeţului...
#Rosii romanesti samanta traditionala, #seminte legume romanesti hibrizi, #rosia romaneasca hibrid modificare genetica , #agricultura