2015 - un an inselator, 2016 - un an al stagnarii

Pentru mine, 2015 a fost un an care mi-a inselat asteptarile. Statistic, 2015 are o imagine buna, dar este o imagine inselatoare, ca in oglinda retrovizoare in care lucrurile nu sunt ce par a fi.

Romania are una dintre cele mai inalte rate de crestere economica, iar importanti indicatori macroeconomici sunt intr-o stare de echilibru ce nu poate fi ignorata, dar ceea ce asteptam de la 2015 nu s-a realizat.

Asteptam ca pe baza rezultatelor statistice bune sa se profileze trendul evolutiei economice in directia iesirii Romaniei din zona subdezvoltarii europene, caci, raportat la media europeana, aparem ca o tara subdezvoltata caracterizata prin mentinerea unor decalaje importante din punctul de vedere al compatibilitatii cu sistemul economic si social al zonei de integrare din care facem parte inca din 2007.

Din pacate, rezultatele cresterii economice nu sunt reflectate in reducerea decalajelor, ceea ce ne situeaza tot pe penultimul/ultimul loc in ierarhia europeana.

In pofida unuia dintre cele mai inalte ritmuri de crestere, continuam sa fim tara cu cele mai sarace zone din Europa, cu cei mai putini kilometri de autostrazi, cu cel mai inalt grad de absenteism scolar si fara abecedare, cu cele mai mici numere de studenti sau paturi de spital la mia de locuitori, cu unul dintre cele mai joase venituri pe cap de locuitor, cu unii dintre cei mai slabi indicatori de competitivitate, de liberalizare a mediului economic si a capacitatii de schimbare.

Anul 2015 nu a inlaturat pericolul consolidarii pozitiei noastre de ecomomie periferica a UE, de cronicizare a situatiei de furnizor al fortei de munca ieftine si de consumatoare a unor produse de calitate inferioara, singurele posibil de a fi achizitionate de catre o populatie cu cea mai mica putere de cumparare la nivel european.

Nu a fost inlaturat pericolul consolidarii pozitiei noastre de economie manufacturiera fara atribute de cercetare-dezvoltare si nu a redus dependenta aproape totala a schimburilor noastre externe de trei sau patru piete europene occidentale, fiind oricand sub amenintarea contagiunii crizelor ce ar apare pe respectivele piete.

Cresterea economica din 2015 nu a contribuit cu nimic la iesirea agriculturii din situatia de meteodependenta si nu a marcat progrese in directia reducerii decalajelor interne dintre regiuni si nici dintre mediul urban si rural. Nu s-a inregistrat un progres investitional si nici al atragerii capitalului strain.

Cresterea economica din 2015 este inselatoare, deoarece se explica prin factori conjuncturali si nu prin efectele calitative ale unor reforme de natura structural.

Este o crestere bazata pe elemente fara suport de sustenabilitate, ci doar puctual-temporare, cum ar fi o productie agricola buna in conditii meteo favorabile, o ofensiva in domeniul maririi colectarilor la buget, o temporara revigorare a pietelor externe pe care exportam, ca si o relativa crestere a consumului intern prin reducerea punctuala a TVA.

Sunt fapte care ne impiedica sa acordam cresterii 2015 caracterul de sustenabilitate, ceea ce ridica un semn de intrebare asupra posibilitatii mentinerii acesteia la acelasi nivel si in 2016.

Este greu de prognozat evolutia anului 2016, dar majoritatea argumentelor se orienteaza spre o stagnare a cresterii economice. Argumentul des intalnit este acela al specificitatii parcursului electoral.

Chiar in ipoteza (putin probabila) a deplinei tehnocracitati guvernamentale, presiunile politice nu pot fi omise. Ele vor determina mentinerea, chiar cu anumite amanari, a politicilor de cadouri salariale, de pensii si indemnizatii promovata de guvernarea anterioara.

Pe de alta parte, factorii de crestere ai anului 2015, fiind conjuncturali, au putine sanse de a fi activi si in 2016. Nu se cunoaste valoarea productiei agricole, iar colectarile le buget nu vor mai avea aceeasi crestere, deoarece campania ANAF din 2015 a avut un grad de violenta fiscala atat de dur incat a micsorat masa de impozitare prin trimiterea in faliment a catorva sute de mii de firme mici si mijlocii.

Mediul economic extern este in proces de deteriorare, ceea ce ar putea reduce puterea exportului nostru, considerat un motor central al cresterii economice din anul trecut.

Desigur, analiza comparativa a celor doi ani poate fi interesanta, dar nu este punctul central al interpretarii efectelor cresterii economice asupra economiei si societatii romanesti.

Din punctul meu de vedere, esenta discutiei o constituie evolutia capacitatii politicii economice romanesti si a managementului guvernamental de a translata efectele cresterii economice asupra potentialului national de dezvoltare cu trimitere directa asupra competitivitatii nationale si asupra conditiilor de viata ale cetateanului roman.

Cu alte cuvinte, cum se reuseste ca un anumit nivel al cresterii sa contribuie la obtinerea unui loc mai bun al economiei romanesti in economia globala si cum acesta, la randul lui, poate contribui la apropierea standardului de viata romanesc de cel european.

Deocamdata, se pare ca exista o crestere fara efect direct asupra modernizarii structurale si de competitivitate a economiei si doar cu modeste efecte indirecte si conjuncturale asupra imbunatatirii conditiilor de viata.

Fara a intra in amanunte, sustin ca aceasta situatie se explica prin doua elemente: primul, in cazul Romaniei, tara cu decalaj substantial fata de zona dezvoltata a UE, o adevarata crestere economica este efectiva numai daca se ridica la cel putin 5% pe o perioada continua de cca. zece ani.

Al doilea, modul de utilizare a valorii rezultate din crestere. Romania nu dispune de o strategie de dezvoltare pe termen lung (nici macar mediu), ceea ce inseamna lipsa unei prioritizari de obiective, valoarea fiind utilizata pompieristic si aleatoriu, adica daca nu pierduta, in cel mai bun caz fara eficienta necesara cresterii de potential.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...

Pe ce s-a bazat creșterea economică din primul trimestru al anului 2024. Exporturile ne trag în jos, potrivit BNR

Conducerea BNR apreciază că economia va avea creşteri trimestriale mai solide în prima parte a acestui an decât cele previzionate anterior, implicând totuşi o scădere semnificativă a...