Ce riscam in 2013? Top 5 amenintari la stabilitatea Romaniei

Miercuri, 09 Ianuarie 2013, ora 07:14
5633 citiri
Ce riscam in 2013? Top 5 amenintari la stabilitatea Romaniei
Foto: bridge-outsourcing.com

In perioada lansarii prognozelor senzationale si previziunilor socante n-ar trebui sa omitem, totusi, cateva riscuri cu potential de concretizare. Ca jucator economic, Romania ramane, in ansamblu, dependenta.

Ansamblul de factori de care depinde e diversificat si se intinde de la evolutia unor piete externe pana la deciziile de amanare a pragului fiscal care tocmai s-au luat zilele trecute la Washington.

Concret, care sunt elementele de risc ce ne pot afecta pe fiecare dintre noi, cei care am demarat un nou an cu gandul optimist ca 2013 nu poate fi decat mai bun decat cel care tocmai s-a incheiat?

Fragilitatea zonei euro

Previzibil, in fata oricarei evolutii a crizei din zonei euro, reactiile romanesti par a fi futile. Viteza cu care s-ar schimba ceva in criza euro abia daca ar trezi Bucurestiul din somnolenta cu care reactioneaza retoric pe plan extern.

Cum sa stim, atunci, ce consecinte locale pot avea modificarile majore din Europa? Marea Britanie nu se mai fereste sa admita ca ia in considerare consecintele unei iesiri din zona euro (Britexit?); Ciprul are probleme majore de solvabilitate a sistemului bancar propriu; Franta a atins pragul de indatorare de 90% din PIB, nivel dincolo de care cresterea economica nu mai este considerata sustenabila; Germania asteapta stagnare in anul electoral 2013.

In acest climat fragil, Romania este expusa si economic si social, in conditiile in care 2013 e anul in care 3,5% din PIB reprezinta rata care trebuie achitata catre creditorii internationali de catre stat impreuna cu BNR.

Cursul de schimb

Stabilitatea unui curs de schimb este benefica atat pentru creditori (sistemul bancar in esenta), cat si pentru imprumutati.

De ce n-ar fi stabil cursul leu/euro in 2013? Este anul in care, dupa cum mentionam, unul dintre cei mai mari imprumutati (statul) are de rambursat o rata semnificativa (5,1 miliarde de euro) catre creditori.

Chiar daca statul plateste aceasta datorie sau o rostogoleste (se imprumuta cu un credit proaspat pentru a achita ce este scadent anul acesta - aspect pe care il vom afla la mijlocul lunii ianuarie), cursul de schimb va fi influentat de aceste actiuni.

Atunci, unde se duce celalalt curs important, leu/franc elvetian? De interes pentru cei dintre noi care au credite in franci elvetieni, evolutia acestui curs nu e nici macar la indemana BNR.

Numit si moneda de refugiu, francul poate creste in raport cu euro (si, implicit, cu leul), daca investitorii (fondurile de pensii sau de investitii de exemplu) plaseaza capitalul in franci sau alte monede de refugiu (coroana daneza).

Cand ar intra aceste fonduri pe franci sau coroane? Evident, daca ar lichida alte investitii ce ar putea scadea in acest an. De exemplu, daca ar suspecta o scadere a aurului (care creste constant din 1980), investitorii ar vinde acest metal si ar plasa capitalul in monede de refugiu. Ca reactie, acestea ar creste in raport cu euro.

Un franc (si mai) puternic ar fi nefast atat pentru platitori, cat si pentru calitatea portofoliilor bancare.

Saracirea energetica

Desi nelegiferat in Romania, conceptul de saracie energetica se refera la anumite limite (de temperatura in locuinta, de pondere a costului cu energia in totalul veniturilor unei gospodarii etc.), care fac consumatorul vulnerabil la privarea de resurse energetice.

Ce vulnerabilitati expun consumatorul la saracirea energetica? Prima este pretul. In vara, la 1 iulie, se va majora pretul gazului natural. Insa, inca din primul minut al acestui an, cand inca eram ocupati sa ne felicitam unul pe altul, deja combustibilii la pompa s-au scumpit cu 2% (benzina) si respectiv 3% (diesel).

Pretul electricitatii s-a majorat, tot atunci, cu 6%. Acest lucru are drept cauza faptul ca statul ofera bani marilor companii care produc energie alternativa. Nu primesc doar bani pentru energia propriu-zisa vanduta, ci alti bani in plus (sub forma de certificate verzi, acordate gratuit producatorilor de catre stat) pentru ca produc electricitate folosind, de exemplu, puterea vantului sau a soarelui.

Un certificat verde inseamna 240 de lei, dupa cum scrie pe factura de curent a fiecaruia dintre noi. Pentru un MWh produs eolian, oferim producatorului, platindu-ne factura lunara, 2 astfel de certificate.

Pentru un MWH produs solar, oferim 6 astfel de certificate. Prin aceasta schema de sprijin a producatorilor, acestia vand atat energia produsa din soare si vant, cat si certificatele primite de la statul roman.

Romania detine unul dintre cele mai generoase mecanisme de sprijin al producatorilor de energie si, cu toate acestea, riscul saracirii energetice a populatiei este real si constant.

Lectia suedeza a demonstrat ca, in perioada 2003-2008, schema de sprijin a producatorilor de energie eoliana s-a transformat intr-o renta platita companiilor energetice, fara beneficii pentru consumatori si nici macar pentru mediu.

Retragerea unor investitori

Dupa retragerea emblematica a Nokia in 2011, riscul de a relocare a unor alti investitori a devenit palpabil.

Afluxul a continuat sa se materializeze si pe parcursul anului trecut, cand, din Romania, conform RECOM, au plecat circa 5.000 de companii detinute de investitori straini. Printre cele mai notabile se numara Kiabi, Burger King, Mechel, Real, diviziile de brokeraj ale unor banci majore, anumite companii aeriene sau de real-estate etc.

Mai mult, unele intentii de intrare a unor investitori (Mercedes-Benz) nu s-au materializat. Se cunoaste faptul ca si in 2013 sunt programate si alte inchideri ale unor afaceri/divizii prezente in Romania (RBS, divizia de retail a Citi).

Taxarea muncii (45%), birocratia, instabilitatea politica si mediul fiscal impredictibil nu pot fi incurajatoare pentru noi investitii in economia locala.

In continuare, intrebarea de nerostit si in acest an este "Nu are Renault ganduri de relocare, nu-i asa?"

O furtuna perfecta

Furtuna perfecta defineste acel eveniment rar in care un set de circumstante improbabile agraveaza semnificativ o situatie, conferindu-i o magnitudine neasteptat de mare.

In 1977 am avut un astfel de eveniment. In prezent, impotriva acestui tip de amenintare exista cateva masuri care s-ar putea lua preventiv, insa in esenta lipsesc resursele imediate in acest sens.

O astfel de amenintare se poate materializa oricand sub forma unei calamitati naturale (cutremur, inundatie) sau chiar o epidemie cu grad larg de raspandire. Sunt tipuri de evenimente cu cat mai improbabile cu atat mai grave, impotriva carora nu exista puse la punct proceduri de evitare sau institutii care sa gestioneze nivelul daunelor.

In fata acestor amenintari sunt necesare, pe langa masurile de ordin reactiv (pe care le pot lua entitati precum Armata sau SMURD) si masuri de ordin proactiv (sisteme de alertare/evitare etc.).

In orice caz, impactul economic al unui astfel de eveniment nu doar ca este semnificativ, dar poate angrena in lant si alte consecinte economice greu de estimat.

In realitatea anului 2013, acestea sunt riscuri alaturi de care trebuie sa invatam sa traim. Evident, incertitudinile genereaza un context ostil la care trebuie sa ne adaptam si nu sa-l negam.

Avem, astfel, sansa sa izbutim sa fim pregatiti pentru orice scenariu ar urma, evitand tendinta de a ne plange singuri de mila si de a ne resemna.

Cred ca putem inlocui "asta e, ce sa-i faci?" cu noul "uite c-am reusit sa trecem si de asta!".

Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă, Directorul Financiar al ONE United Properties, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de partenerul principal...
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Peste 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni, a anunţat, joi, 28 martie, subprefectul judeţului...
#riscuri economie 2013, #analiza riscuri 2013, #prognoze economice 2013 , #analiza economica