Majorarile salariale fara acoperire sunt periculoase pentru buzunarul romanului - n-am invatat nimic din experienta lui 2008?

Zilele acestea se pun la cale in Parlament majorari salariale substantiale in Sanatate si Educatie, bazate doar pe promisiunea de crestere economica de anul viitor.

Datele statistice oficiale arata ca, in 2008, cand "economia duduia" mai tare decat acum, iar investitiile straine veneau pe banda rulanta, entuziasmul populist al perioadei electorale a condus la masive majorari de pensii si salarii, insa a urmat taierea drastica din 2010.

In 2008, salariile au crescut cu 26,1% pe brut si 25,6% pe net. Atentie mare, insa, cresterea in termeni reali a puterii de cumparare de pe urma acestor majorari salariale a fost de doar 16,5%, ca urmare a cresterii preturilor.

Mai mult, au urmat doi ani de scadere a aceleiasi puteri de cumparare, cu 1,5% in 2009 si inca 3,6% in 2010, desi cifrele nominale ale castigurilor salariale au fost mai mari.

Cresterea puterii de cumparare reale dupa masurile luate in 2008 a fost de doar doua treimi din cresterea salariilor. Dupa care au urmat doi ani de majorari salariale aparent normale, dar care au condus, de fapt, la reducerea puterii de cumparare. Adica am castigat mai multi bani, dar am putut cumpara mai putine lucruri cu ei.

Mai exact, dupa ce au oferit marea cu sarea sa se vada realesi, politicienii au trebuit sa stranga cureaua la pantalonii populatiei, pentru a nu trimite in gard oistea deficitului bugetar si cursul leului in raport cu moneda unica europeana.

Interesant cum cresterea de salariu de circa 25% din 2008 a fost reversata cu destula precizie in 2010, desigur, pentru bugetari, deoarece statul nu putea interveni direct in contractele private.

Micul amanunt pe care l-au uitat intentionat politicienii, cu programele lor economice cu tot, este ca salariile ultramajorate in 2008 au fost, de fapt, in 2009, cu 10% mai mici in euro. Urmare a reasezarii cursului de schimb de la 3,6827 lei/euro in 2008 la 4,2373 lei/euro in 2009.

Or, asta a afectat preturile caselor si capacitatea de plata a ratelor achitate la aceste case, asa depreciate in euro cum erau ele.

Nici nu mai e cazul sa facem referire la preturile autoturismelor (exprimate tot in euro), care constituie a doua cheltuiala ca marime pentru o gospodarie si chiar prima daca se face raportarea la durata de utilizare a bunului achizitionat. Sau la platile pentru concedii in strainatate, fie ele si pe litoralul de la vecinii din sud, indexati cu leva lor la valoarea euro.

Cat despre valoarea PIB exprimata in euro, aceasta s-a prabusit literalmente, cu -17% si nu doar cu -7% cat ne spunea statistica in termeni reali. Reali, reali, dar plata datoriilor si a dobanzilor la datoria publica se facea in euro, nu in lei. Euro stransi in 2009 cu greu din impozite si taxe micsorate la un curs de schimb depreciat cu 15%.

Citeste mai departe despre Filmul in care nu trebuie sa mai jucam: Legatura dintre cresterea salariilor in lei si scaderea lor in euro pe Curs de Guvernare

Un director al FMI transmite că nu există riscul unei recesiuni globale. "În acest moment, va fi nevoie de mult pentru a deraia această economie"

Unul dintre cei mai importanţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional a semnalat un risc redus de recesiune globală, în ciuda zgomotelor continue de incertitudine geopolitică,...

Microsoft renunță la aplicația Teams în suita Office. Care este motivul

Microsoft a anunțat recent că va separa aplicația Teams de suita Microsoft 365, decizie luată pentru a evita complicatiile legale și pentru a oferi claritate clienților, conform...