Distantarea sociala salveaza si vieti, si economia. Mai ales daca masurile sunt stricte si implementate rapid - Studiu

Distantarea sociala si alte masuri de limitare a contactului dintre persoane au ca efect atenuarea curbei de evolutie a pandemiei si tempereaza efectele adverse asupra economiei.

Concluziile apar intr-un studiu publicat recent, in care au fost analizate informatii din timpul raspandirii gripei spaniole in Statele Unite, in 1918, dar si dincolo de acest an, potrivit Forumului Economic Mondial.

Mai exact, in orasele in care limitarea contactului intre persoane s-a implementat repede si drastic, virusul a facut mai putine victime, iar efectele pe termen mediu asupra economiei au fost zero sau aproape de zero.

Ba mai mult, zonele in care distantarea sociala a fost si mai stricta au avut parte de o crestere a activitatii economice, acestea preluand necesarul de productie pentru cele afectate mai mult.

Cercetarea a fost realizata de Sergio Correia (membru in board-ul FED - banca centrala a SUA), Stephan Luck (economist in cadrul diviziei FED din New York) si Emil Verner (care preda Finante la Massachusetts Institute of Technology - MIT), putand fi consultata in intregime AICI.

Amintim ca gripa spaniola s-a raspandit la nivel global in timpul Primului Razboi Mondial, a infectat cam 500 de milioane de oameni, adica o treime din populatia lumii la acea vreme, provocand moartea a 50 de milioane de persoane, dintre care 550.000-675.000 in SUA, foarte multi fiind adulti intre 18 si 44 de ani.

Ce lectii economice putem invata din pandemia de gripa spaniola

Istoria ne poate invata cateva lectii despre efectele pe care distantarea sociala le poate avea asupra raspandirii virusului si a economiei.

Gripa spaniola a dus la inchiderea scolilor, teatrelor, bisericilor, precum si la interzicerea adunarilor publice si inmormantatilor, carantinarea locuitorilor suspecti sau bolnavi, respectiv la impunerea de restrictii referitoare la deplasari si munca. Deci masuri similare cu cele luate azi.

Studiul citat are doua concluzii importante. In primul rand, autorii au observat ca zonele care au fost lovite mai puternic de gripa spaniola din 1918 au avut parte de un declin abrupt si de durata al activitatii economice.

Al doilea aspect este ca in orasele care s-au luat rapid masuri de distantare sociala drastice, activitatea economica nu a avut de suferit pe termen mediu. Ba mai mult, acolo unde limitarea contactului intre persoane a fost si mai stricta, activitatea economica a beneficiat de o usoara crestere dupa ce pandemia a fost inabusita, preluand necesarul de productie si pentru o parte din zonele afectate mai mult.

Prin urmare, studiul arata ca, pe langa pierderile de vieti omenesti, pandemiile provoaca si pierderi economice, dar masurile de distantare sociala atenueaza curba de raspandire a virusului si ajuta la revenirea economica.

Graficul de mai jos arata corelatia dintre numarul de decese cauzate de gripa spaniola in 1918 in SUA si numarul de angajati in sectorul de productie in 1919 raportat la 1914. Dupa cum putem observa, cu cat mor mai multi oameni, cu atat si economia are mai mult de suferit.

In plus, orasele americane sunt impartite in doua categorii: cele care au aplicat masuri de distantare sociala mai mult timp (punctele albastre) si cele care le-au pastrat mai putin timp (punctele rosii). Astfel, observam ca punctele albastre sunt grupate, in mare parte, in stanga-sus (zona asociata cu rata mai mica a mortalitatii si cu o crestere economica mai mare), in timp ce celelalte se afla la polul opus.

Acest lucru sugereaza ca masurile de distantare sociala atenueaza curba de raspandire a virusului si ajuta la revenirea economica.

Autorii studiului estimeaza ca regiunile lovite mai rau de pandemie au inregistrat un declin in ceea ce priveste personalul angajat in sectorul de productie, dar si in productia industriala, activele bancare si consumul bunurilor de folosinta indelungata.

Potrivit calculelor acestora, statele cele mai afectate au avut parte de un recul de 18% in ceea ce priveste activitatea economica, dar si de afaceri care au dat faliment, precum si de familii care nu si-au mai permis sa-si plateasca datoriile.

Un alt lucru de luat in calcul este ca regiunile lovite cel mai rau de pandemie au mers prost din punct de vedere economic cativa ani buni (din 1919 pana in 1923).

Al doilea set important de date prezentate in lucrarea citata se concentreaza pe impactul masurilor de distantare sociala. Autorii studiului au pornit de la premisa ca acestea pot avea atat un efect negativ, cat si unul pozitiv. In teorie, odata cu limitarea contactului direct intre oameni, afacerile care se bazeaza pe acestea au de suferit.

Dar economia are de suferit oricum, chiar si in lipsa unor astfel de masuri, caci oamenii limiteaza consumul si munca extrem de mult, de teama ca vor lua virusul.

In aceste conditii, desi masurile de distantare sociale micsoreaza activitatea economica, ele pot rezolva problemele de coordonare asociate cu lupta impotriva transmiterii bolii si diminueaza perturbarile economice cauzate de pandemie.

Comparand orasele americane in functie de strictetea si viteza cu care au fost implementate, autorii studiului au descoperit ca masurile de distantare sociala in timpul pandemiei de gripa spaniola nu au afectat evolutia economiei. Ba mai mult, orasele care au intervenit mai devreme au avut parte de un mic impuls in 1919, in ceea ce priveste numarul de angajati in sectorul de productie, activitatea de productie si activele bancare.

Efectele sunt importante. Reactionand cu 10 zile mai devreme decat media duce la cresterea cu 5% a personalului din sectorul de productie in perioada post-pandemie. Mai mult, mentinerea masurilor de distantare sociala cu 50 de zile in plus produce o crestere a activitatii cu 6,5% dupa ce se incheie criza sanitara.

Asemanari intre pandemia de gripa spaniola si cea de COVID-19

Autorii studiului arata ca rezultatul cercetarii lor isi gaseste corespondent in pandemia de COVID-19 de azi. Astfel, autoritatile care au implementat masuri de distantare sociala - cum ar fi cele din Taiwan, China si Singapore - nu numai ca au limitat numarul cazurilor, ci au si evitat cele mai grave perturbari economice cauzate de pandemie.

De exemplu, economistul Danny Quah noteaza ca modul in care cei din Singapore au gestionat criza intr-o maniera in care au reusit sa nu puna prea mare presiune pe economie, in acelasi timp in care au evitat o crestere accelerata a numarului de cazuri, prin implementarea rapida a unor masuri de distantare sociala.

Prin urmare, autorii studiului concluzioneaza ca limitarea contactului direct dintre persoane nu ar trebui sa fie considerat ca un cost major pentru economie in timpul unei pandemii, daca se face rapid, bine organizat si pe termen mai lung.

Ba din contra, limiteaza numarul mortilor si salveaza economia dupa ce criza sanitara se termina.

• COVID-19: Europa si SUA au depasit un caz la 1.000 de locuitori. Ce tari se apropie de 1% infectati din totalul populatiei
• Vela anunta in miez de noapte o noua ordonanta militara: Fara cereale la export! Poti iesi din casa pentru pescuit, apicultura si sa-ti repari masina
• Marea Britanie: Masurile de distantare sociala raman in vigoare cel putin 6 luni

Veste bună pentru șoferii de mașini electrice! Google Maps anunță noi funcții

Google Maps a anunțat introducerea unor noi funcții, dedicate în special utilizatorilor de mașini electrice. Îmbunătățirile vizează facilitarea accesului la informații despre stațiile...

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...