Economia merge pe sarma spre capcana, macinata de sindromul Dorel Interviu

Romania este in pericolul blocarii in capcana venitului mediu. Asta inseamna ca, oricat ai investi intr-o structura economica invechita, veniturile se plafoneaza. Si, mergand pe actuala structura, orice crestere a veniturilor are efecte negative imediate, iar cresterea economica o exportam, atrage atentia prof. univ. dr. Mircea Cosea.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, prof. Cosea a apreciat ca, desi din punct de vedere macroeconomic cifrele arata bine, economia e ca un mers pe sarma, intr-un echilibru precar. Inflatia e in primul rand structurala si psihologica, iar Romania a intrat intr-o criza de neincredere. Forta de munca este pasiva, incapabila sa inteleaga ca beneficiul personal depinde de beneficiul tarii in general.

Mircea Cosea considera ca politica de folosire a resurselor interne devine extrem de importanta pentru Romania, ele nu trebuie date pentru promisiuni de sustinere politica, ci pentru investitii. "Sa nu cerem, asa cum se discuta in legea off shore, niste bucatele mai mari din redeventa, ci trebuie sa fim retehnologizati, modernizati."

Pe hartie si in declaratiile guvernantilor economia sta bine, duduie chiar. In realitate e tot la fel?

Macroeconomic, pe cifre, lucrurile nu sunt deloc rele si ma bazez pe analize serioase. Avem crestere economica, avem o crestere a veniturilor. PSD experimenteaza un model economic de fortare a dezvoltarii cu cresterea veniturilor, sperand ca ele vor stimula productia, investitiile etc.

Daca ar fi sa caracterizez economia, as spune ca e ca un mers pe sarma. Este intr-un echilibru precar.

De ce?

Pentru ca aceasta crestere economica, fiind bazata pe consum, ar fi trebuit ca pana acum sa realizeze o restructurare a economiei. Mergand pe actuala structura, orice crestere a veniturilor are efecte negative imediate: debalansarea contului curent si a balantei de plati, inflatia, dobanzi si Robor.

Tot ce se consuma in Romania ca urmare a veniturilor sporite este o crestere economica pe care o exportam celor care ne trimit marfurile pe care le consumam, pentru ca nu suntem in stare sa producem suficient in Romania.

Exista un exemplu dat de sute de ori, il mai dau o data, pentru ca e o rusine absoluta: exportam grau si importam coca congelata. Asta e puterea industriei noastre de bunuri de consum! 70% din bunurile pe care le consumam sunt din import. Si, cum in balanta fiecarei familii alimentele ajung la 40-45% din buget, orice crestere a veniturilor mareste si aceasta parte a consumului din import.

Si cum ar trebui intervenit?

Printr-o noua mentalitate de guvernare, care sa mearga pe o paralela intre cresterea veniturilor si cresterea productiei interne prin stimularea producatorilor interni.

Vorbeati de cresterea veniturilor. Dar a crescut si puterea de cumparare sau dimpotriva, avand in vedere inflatia?

Va spuneam ca orice crestere a veniturilor care nu e acoperita de o productie interna duce la inflatie care poate duce la scaderea puterii de cumparare. Deocamdata, conform statisticii, am avut o reducere a puterii de cumparare sub 1%.

Dar trendul e foarte important si ne putem astepta la o reducere pana la anulare a efectului pozitiv al cresterii veniturilor prin cresterea inflatiei, a dobanzilor, a impozitelor si taxelor etc.

Deja consumul a inceput sa se tempereze tocmai pentru ca e franat de inflatie, de taxele locale mai mari si urmeaza cresteri de preturi la gaze, la energie.

Ar fi trebuit sa avem o temperare a inflatiei pe timpul verii, daca productia interna de legume si fructe era foarte buna, dar n-a fost din cauza vremii, si in al doilea rand pentru ca institutiile statului care se ocupa de monitorizarea si corijarea concurentei nu si-au facut treaba.

Asa ca foarte multe preturi au crescut doar in virtutea unui efect psihologic: intr-o situatie de anumit risc cum este Romania, cei care produc si mai ales cei care vand ridica pretul ca masura de precautie.

Noi avem cea mai mare desfacere a produselor alimentare si de uz casnic pe retele mari de tip super si hypermarket, acolo exista sigur si o incalcare a concurentei prin intelegere intre retele, ceea ce ar fi trebuit analizat de autoritati.

Urmeaza o crestere a pretului la carne, de porc in primul rand, din cauza pestei porcine. Deci inflatia e in primul rand structurala si psihologica.

Un alt element care ma ingrijoreaza este ca Romania a intrat intr-o criza de neincredere.

Adica?

Economia din Romania nu prezinta, nici pentru straini, nici pentru romani, garantii ca va avea rezultate bune in viitor. Potrivit statisticilor, mare parte a populatiei considera ca Romania merge intr-o directie gresita.

Deci lipsa de incredere si, de aici, pe de-o parte, pierderea motivatiei si activitate de tip "Dorel", strict pentru leafa, pe de alta parte, emigrarea. Multi pleaca in continuare, chiar daca lefurile sunt mai mari, pentru ca nu sunt siguri de viitorul lor.

Lupta politica, ajunsa dupa mine pe cea mai joasa treapta a culturii politice, face foarte mult rau si de la PSD, si de la Guvern, si de la Presedintie, si de la Parlament. Toti si-au transformat activitatea intr-o permanenta inclestare, care pentru agentul economic reprezinta un mediu extrem de riscant, in care nu stii ce se intampla maine, cum va fi modificat Codul Fiscal, cum vor fi modificate impozitele.

Forta de munca este pasiva, incapabila sa inteleaga ca beneficiul personal depinde de beneficiul tarii in general.

Tarile care au avut succese in dezvoltare au stiut sa motiveze, sa dea un orizont societatii, noi avem o populatie obosita, stresata si fara chef, pusa mai mult pe nemunca, cu ajutorul Guvernului, care da zile libere intr-o maniera politicianista.

Al treilea element care ma ingrijoreaza este ca pierdem pe termen lung, pentru ca suntem incapabili sa transformam parteneriatul strategic militar in parteneriat strategic economic.

Si a cui e vina?

Cei care ne considera un pion important din punct de vedere militar nu vor contribui la stabilitatea economica a acestei tari decat daca politica noastra ii va obliga sa o faca. Acest parteneriat strategic n-ar trebui privit ca o mana cereasca, ci in sensul unei negocieri serioase pentru a obtine ce ne trebuie.

UE este intr-o mare criza, nu ne mai putem baza exclusiv pe ea. Trebuie sa ne consolidam pozitia prin propriile forte, adica printr-o economie care sa nu fie intr-o masura atat de mare dependenta de strainatate. Sa putem lucra singuri.

Daca ungurii au mai multe investitii americane decat noi, atunci avem o mare problema. Avem tendinta de a ne privi ca pe niste sustinuti din afara si asa e si economia noastra.

Politica de folosire a resurselor interne devine extrem de importanta pentru Romania, ele nu trebuie date pentru promisiuni de sustinere politica, ci pentru investitii. Aici exemplul cel mai important este acordul mare intre Rusia, care exporta gaz, si Germania, care ii da tehnologie, o ridica pe alta treapta de dezvoltare.

Sa nu cerem, asa cum se discuta in legea off shore, niste bucatele mai mari din redeventa, ci trebuie sa fim retehnologizati, modernizati. Tot importul de armament pe care il facem, nu se stie pentru ce, ar trebui sa implice o mare participare a industriei romanesti.

Cea mai mare teama este legata de plata pensiilor si a salariilor. E un real pericol sa nu fie bani pentru ele?

Pana la finele lui 2019, eu nu cred ca va fi problema cu plata pensiilor si a salariilor. Poate vom mai face si niste investitii pe ici pe colo, dar suntem in pericolul blocarii in capcana venitului mediu.

Asta inseamna ca, oricat ai investi, intr-o structura economica invechita, veniturile se plafoneaza, pentru ca nu ai valoare adaugata de calitate. Daca noi pastram tot structura economica manufacturiera, oricat am investi, nu vom progresa, pentru ca nu vom avea industrie creativa.

Ne vom plafona la un venit pana in 20 de mii de dolari /cap de locuitor.

Noi suntem in discutie despre niste proiecte care au apartinut sfarsitului secolului XIX: caile ferate si infrastructura. Spitale si scoli inseamna mijlocul secolului XX. Trebuie sa vedem mai departe, pentru ca altfel vom fi mereu intr-un mare decalaj de nucleul dur al Europei si al lumii care ne va folosi pentru resursele de toate felurile.

Si, chiar daca poate se va trai mai bine in Romania, acest decalaj va ramane.

Daca cineva ii va explica poporului exact unde trebuie sa ajunga si in cat timp, atunci lucrurile vor progresa, daca vom discuta de la o alegere la alta despre lucruri care tine de provincialismul economic, vom ramane unde suntem, poate vom manca ceva mai mult decat acum, dar cu mult mai prost decat francezii, nemtii si americanii.

Ati spus ca sunt bani de pensii si salarii. Totusi, Guvernul se plangea ca, fara rectificarea bugetara, nu le mai poate plati. A fost o minciuna?

Banii de la rectificare erau necesari pentru cresterile de salarii si pensii necuprinse in bugetul de la inceputul anului. Pentru baza de calcul, banii existau. Guvernul ar fi trebuit sa explice ca, fara rectificare, nu poate sa dea sporurile promise, pentru ca atunci cand planifici o crestere de venituri pentru mijlocul anului si nu ai cuprins-o la inceputul anului in buget, te bazezi pentru acesti bani pe cresterea economica si pe colectare.

Ritmul de crestere a fost planificat la peste 5 si e de fapt 4, deci exista un gol. Colectarea, conform datelor, a fost mai mare ca anii trecuti, dar nu atat de mare incat sa acopere acest gol.

Mai atingem tinta de 5%?

Deocamdata e foarte complicat, pentru ca ne destabilizeaza pesta porcina, iar investitiile straine si atragerea de fonduri europene nu sunt la nivelul la care ar fi trebuit sa fie.

Subiectul despre care alianța de guvernare evită să vorbească în an electoral: „O situație mult mai gravă decât s-a anticipat”

Bugetul României a ajuns într-o stare critică, avertizează din ce în ce mai mulți economiști. Sarabanda scumpirilor pe bandă rulantă, majorarea taxelor și a impozitelor reflectă cel mai...

Samsung ar putea lansa ceasuri inteligente cu o funcție de monitorizare a glicemiei

Un nou raport sugerează că Samsung ar putea introduce monitorizarea glicemiei în ceasurile sale inteligente de generație următoare, o inovație care ar putea transforma modul în care...