Ziare.com

Fascinatia Top Ten

de Mircea Cosea, profesor universitar
Miercuri, 15 Ianuarie 2020, ora 08:46

   

Fascinatia Top Ten
Mircea Cosea
In postarea precedenta am adus in discutie situatia in care se afla Romania din punctul de vedere al directiei ce ar trebui data politicilor sale de racordare mai eficienta la normele si valorile Uniunii Europene. Am prezentat pozitia abordata de catre guvernarea PSD-ALDE, dar si a actualei guvernari liberale, exprimandu-mi rezervele pe care le am si riscurile ce pot aparea.

Citeste toate textele scrise de Mircea Cosea pentru Ziare.com

Exista insa si opinii neguvernamentale privind directia ce ar trebui imprimata politicii de consolidare a aderarii prin ridicarea gradului de convergenta.

Am placerea in acest sens sa consemnez o opinie ce merita o mult mai mare atentie decat cea care i s-a acordat pana acum. Ma refer la opiniile exprimate in Platforma Social Liberala fondata de catre Alex Coita si Ilan Laufer.

Nu stiu daca aceasta platforma este un fel de Venus aparuta subit din spuma marii pesediste, nici daca este emanatia unor servicii si nici daca este repetarea experimentului Mircea Diaconu la Antena3, dar din punctul meu de vedere nu are nicio importanta geneza, ci efectul ei.

Motiveaza-ti angajatii cu mixul perfect de beneficii extrasalariale! Alege cardul de masa Up Dejun cu cost 0 si ai abonamente medicale Regina Maria de la 3 EUR/ angajat. Afla mai multe AICI!

Marturisesc ca m-a bucurat aparitia acestei platforme pe care o asteptam de mai mult timp pentru ca, din punctul meu de vedere, poate reprezenta o schimbare importanta a calitatii vietii politice romanesti, deoarece este semnalul intrarii in politica a unor tineri inteligenti, bine educati si cunoscatori ai Occidentului, apti prin echilibrul de care dau dovada sa contribuie la pacificarea politica a Romaniei.

S-ar putea ca Platforma sa aiba succes, mai ales prin aportul si sustinerea electoratului intelectual tanar, mai mult sau mai putin occidentalizat. Deoarece privesc cu simpatie Platforma imi permit sa fac un comentariu din punctul de vedere al experientei si meseriei mele, fara a avea pretentia ca dau sfaturi, nici macar sugestii.

Referindu-se la politica Romaniei de obtinere, prin intermediul aderarii la UE, a unui loc mai bun in ierarhia economiei globale, Platforma afirma: "Trebuie sa avem ambitia ca Romania sa ajunga in primele 10 tari ca pondere economica din Uniunea Europeana, iar romanii sa aiba un nivel de trai comparabil cu cel al statelor occidentale."

Este o declaratie care, pentru prima data dupa aderarea din 2007, schiteaza un orizont de referinta intr-o eventuala strategie a parcursului Romaniei in urmatoarea decada a apartenentei sale la UE (Pentru acuratetea afirmatiei trebuie sa spun ca a mai fost exprimat un astfel de obiectiv de catre prim-ministrul Tariceanu care dorea ca Romania sa fie pe locul sapte in UE, dar obiectivul nefiind explicitat se pare ca se referea doar la sectorul industrial, cu precadere auto).

Problema "locului 10", asa numita problema "Top Ten", este mai veche si nu a reusit sa fie pe deplin descifrata la nivelul analizei economice. Locul 10 se dovedeste a fi o fascinatie pentru ceea ce inseamna stiinta comparabilitatii calitatii, studiile din domeniu nefiind apte de a explica de ce 10 si nu 9 sau 12 sau 100 etc.

Totul se rezuma la magicul Top Ten care, conform dictionarului, nu reprezinta nimic mai mult decat "o lista a celor zece articole cu cea mai inalta clasa dintr-o anumita categorie".

Evident, nu este cazul sa discutam pe tema Top Ten. Probabil ca aparitia magicului 10 in Platforma are si o latura de marketing politic, important este insa faptul ca
obiectivul Platformei exprima ambitie, viziune si patriotism.

Intrebarea este daca in actualele conditii ale lumii geo-economice obiectivul mai poate fi acceptat ca atare. Am suspiciuni din acest punct de vedere, deoarece economia globala demostreaza deja de mai multi ani ca locul ocupat de catre o tara ca pondere economica nu aduce neparat si un nivel de trai corespunzator locului pe care l-a obtinut.

Din contra, se constata ca la o anumita crestere a ponderii economice, nivelul de trai nu numai ca nu creste, ci poate sa stagneze sau chiar sa aiba perioade de descrestere.

Explicatia este data de consecintele fenomenului denumit capcana venitului mediu. Exemplele unor tari ca India sau China sunt edificatoare in acest sens. Din punct de vedere al ponderii economice, ele sunt in Top Ten. China pe locul 2, iar India pe locul 6, dar ca nivel de trai sunt departe de a ajunge topul.

Comentariul pe care il fac obiectivului din Platforma pleaca de la ideea up-datarii acestuia la conditiile actuale ale trendului economiei mondiale. Aceasta ar consta in inlocuirea "locului" cu "pozitia".

Nu este o inlocuire de termeni cu substrat semantic, ci o reinterpretare a conceptului de ranking in economia globalizata contemporana.

"Locul" este expresia acumularii cantitative de PIB, "pozitia" este expresia potentialului crearii de valoare adaugata, pe care il are economia, datorat modului in care se situeaza in ansamblul asa-numitului "lant al valorii globale" (CVG: "chaines de valeur globale". Reprezinta ansamblul activitatilor productive in diferite locatii geografice la nivel global, in scopul aducerii unui produs de la stadiul de proiectare la stadiul de vanzare. Inglobeaza activitati de cercetare-dezvoltare, de productie stricto senso, de comercializare, de distributie, de vanzare en gross si en detail, de reciclare si valorificare a deseurilor. Vezi: "Le Dico du commerce international", Paris 2010).

Explicatia acestei situatii este data de dezvoltarea exploziva in ultima decada a fenomenului de integrare a productiei la scara globala.

Cazul cel mai cunoscut din acest punct de vedere este cel al exportului mexican catre SUA. Astfel, studiile FMI arata ca, in medie, valoarea adaugata a produselor mexicane este numai 60% creata in Mexic, 40% fiind creata in SUA si transferata produselor mexicane prin reexport.

Integrarea productiei la scara globala este o consecinta fireasca a modelului global neoliberal si, mai mult sau mai putin, este prezenta in toate schimburile de produse intre economiile nationale in contextul pietei globalizate.

Exista avantaje si dezavantaje, dar, pe ansamblu, se considera ca este o operatiune cu suma nula pe scara diviziunii internationale a muncii, unde fiecare economie nationala ocupa o pozitie distincta in relatie cu gradul ei de dezvoltare si competitivitate.

In proportie de peste 70%, comertul international nu mai actioneaza intre parteneri nationali (country by country), ci intre parteneri comerciali reprezentati de catre multinationale. Interesant este si faptul ca peste 30% din comertul mondial este reprezentat de catre comertul intrafirme, adica intre filialele aceleasi firme (vezi: Conferinta UN pentru Comert si Dezvoltare (CNUCED) 18/03/2016).

Schimbul de produse si activitati intrafirme este amplificat si prin tendinta tot mai evidenta a multinationalelor de a trece de la metoda integrarii verticale la cea a subantreprizei internationale. Astfel, daca prima permitea o urmarire pe circuitul productiei a fluxurilor contabile, cea de a doua creeaza o schema de circulatie succesiva, pe trepte de fabricatie si diferite locatii, a factorilor de productie (salarii, materii prime, materiale, parti componente si subansambluri), adica
lantul valorilor globale.

Pentru a exemplifica gradul de complexiatate a metodei subantreprizei internationale ar fi suficient sa se arate cum actioneaza lantul de valori globale in fabricarea telefonului iPhone Apple.

Acest produs este finalizat prin montaj de catre compania chineza Foxconn, dar careia ii revine doar 4% din valoarea adaugata. 58% ii revine companiei Apple, iar 38% unui numar de 28 de alte companii cu precadere din Japonia si Coreea de Sud, printre care Toshiba, Samsung, LG (Sursa: "Productivite-comparaisons internationales", OCDE 2016).

Iata de ce mi-as dori ca pe langa o cresetre a ponderii economiei romanesti in ierarhia europeana sa aiba loc si o crestere a potentialului de producere a valorii adaugate printr-o pozitionare mai buna in cadrul lantului valorilor globale.

Din punctul meu de vedere, acest lucru nu se poate obtine decat printr-o reforma a structurii economiei, pe directia fazei 4 a revolutei industriale actuale, cu accent pe ramuri si activitati apte de a crea valoare adaugata cel putin egala cu media europeana.

Sper ca ingeniozitatea Platformei sa caute solutii si in acest sens.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2912 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
3 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Modelarea Viitorului

a iv-a revolutie industriala estompează liniile dintre sferele fizice, digitale și biologice avind tendinta sa unifice dinamicile.

a iv-a revolutie industriala aduce cu sine, in mod natural, lipsa competitiei, ea fiind rezultatul unificarii dinamicilor la nivel mondial.

a iv-a revolutie industriala face ceva unic. estompind liniile dintre sferele fizice, digitale și biologice va face posibil transferul ecuatiilor dinamicii Naturii in dinamici industriale.

a iv-a revolutie industriala este si ultima, pentru ca ea, odata cu transferul dinamicilor Naturii in dinamici specifice industriilor devine perpetua.
deci e ultima, dar e perpetua.

industriile care conteaza vor fi cele care participa la modelarea viitorului.
spre asta ar putea si Romania sa si canalizeze energiile.

 

Unificarea

fascinatia Top Ten se dilueaza natural, pentru ca in mod natural dinamica civilizatiei duce catre manifestarea unei singure ecuatii de miscare.

deci se dilueaza, fascinant devenind...the one and only.

paradigma dinamicii civilizatiei tocmai ce se va schimba in mod fundamental, inteligenta artificiala si calculatorul cuantic avind putinta sa redefineasca toate dinamicile civilizatiei, din temelii.

 

echilibrul. o singura referinta.

make 'x' great again e doar o stare de spirit, dar e starea care hraneste the one and only...
competitia in lumea mare este pentru pozitia the one and only, Top Ten e un produs expirat...

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor