Bugetul pe 2016, care se indreapta astazi spre votul final in Parlament, inregistreaza cateva recorduri cel putin pentru ultimii ani - cele mai putine amendamente depuse si cel mai lin parcurs spre adoptare.
Doar chestiunea banilor pentru biserici si cea a salariului minim pe economie au mai starnit ceva pasiune. Asta in timp ce in anii trecuti dezbaterile pe marginea miilor de amendamente depuse se prelungeau pana tarziu in noapte.
Daca adoptarea bugetului, pe care PNL si PSD au anuntat deja ca il voteaza, pare in afara oricarui dubiu, nu acelasi lucru se poate spune si despre calitatea lui. Este un buget pentru dezvoltarea Romaniei sau unul pentru pacea politica? Este un buget cu viziune sau doar un nou cont contabil?
Vicepremierul Vasile Dancu sustine ca este vorba despre un buget in mare masura de dezvoltare: "Am incercat sa suplimentam acolo unde era vorba despre proiecte de investii, ca la ministerul Dezvoltarii, care pot produce efecte pe orizontala. Am suplimentat sumele de la Educatie si Sanatate.
Am avut si lucruri impuse, nu puteam sa nu respectam deciziile fostului guvern trecute prin Parlament. Pe de alta parte, trebuia sa si corectam acolo unde se poate spre o viziune de dezvoltare.
Cred ca incercarea de construi un proiect de dezvoltare a Romaniei nu se va vedea in buget din acest prim an, ci in viziunea pe care o vom construi pentru guvernele care vor veni, daca vor accepta aceasta strategie".
Prof. univ. dr. Mircea Cosea respinge insa aceste argument si este foarte sever cu bugetul guvernului Ciolos: "ne aflam in fata unui buget din categoria sa fie bine ca sa nu fie rau, (...) este tot un cont contabil, tot o pusculita guvernamentala, tot un document sortit a fi rectificat de cate ori va fi nevoie."
Prof. Cosea ii reproseaza guvernului Ciolos ca a continuat proiectul Ponta-Teodorovici, dar si "maniera de bricolaj in care s-au negociat anumite fonduri, gafand prin revenirea asupra unor cifre in functie de discutiile telefonice pe care prim-ministrul le-a avut cu diferite puncte de putere".
Un alt aspect care il nemultumese pe prof Cosea este lipsa de transparenta reala si chiar populismul: "in loc sa se spuna ca marirea alocatiilor pentru educatie si sanatate nu reprezinta nimic altceva decat cresterile salariale mostenite de la guvernul Ponta ni s-a spus ca se vor investi in modernizarea infrastructurii acestor sectoare"
Totodata, spune prof. Mircea Cosea, bugetul nu finanteaza, de fapt, marile proiecte anuntate, precum reindustrializarea sau reformarea administratiei: "Daca exista astfel de proiecte si dorinta reala de a le realiza, de ce nu s-a calibrat bugetul in functie de acestea? Nu se putea amana aplicarea legilor Ponta? Nu a existat curajul de a implementa reforme necesare chiar cu riscul de a infrunta posibile reactii sociale? "
Prof. univ. dr. Cristian Paun atrage atentia asupra a trei dintre constrangerile acestui buget.
Prima se refera la procentul ridicat de "costuri fixe" care trebuie acoperite indiferent ce se intampla cu economia - cheltuielile cu pensiile, cu salariile in sectorul bugetar, cu asigurarile de sanatate: "Cu un sistem public de pensii care consuma 30% din veniturile bugetare, cu alte peste 45% care se cheltuiesc pe salariile bugetarilor si pe functionarea sistemului public de educatie si sanatate, ramane mereu foarte putina marja de manevra. Aceasta constrangere se rezolva doar intr-un singur fel: o reconsiderare a rolului statului in economie si o reformare din temelii a tuturor serviciilor publice."
Dar pentru asa ceva "e nevoie de multa sustinere politica pe care un guvern tehnocrat e dificil sa o obtina. Cu fiecare an care trece si care amana sistematic aceste reforme structurale, bugetul devine tot mai putin un facilitator al dezvoltarii economice autentice".
O a doua constrangere identificata de prof. Paun este legata de anul electoral care urmeaza, un an "in care politicienii vor valida prin vot politic orice decizie a guvernului. Succesul guvernarii depinde de pacea cu politicienii, care pace rezista doar daca guvernarea cedeaza din independenta sa fata de factorul politic"
Iar a treia vulnerabilitate este legata de lipsa unei viziuni multi-anuale care sa aduca in fata proiecte multi-anuale. "Un guvern tehnocrat, desi aparent uneste toate fortele politice, are foarte putin succes sa promoveze astfel de proiecte.
Pana la urma acest guvern este al nimanui si al tuturor. E un guvern de avarie fata de care nu ar trebui sa avem mari asteptari. Este un guvern care va fi gasit vinovat de politicieni pentru orice esec si care nu isi va putea asuma politic nici o victorie. Este un guvern care convine tuturor fortelor politice", spune prof. Paun.
Analistul economic Constantin Rudnitchi spune ca ne aflam in fata unui buget al continuitatii, cu venituri realist estimate, dar in privinta caruia are cateva rezerve. In primul rand faptul ca este un buget mai degraba prociclic: "pe ciclul actual de crestere economica nu e bine sa cresti mult salariile si sa scazi substantial taxele, pentru ca atunci cand acest ciclu se va incheia vei avea probleme foarte mari. Si am vazut acest lucru dupa 2008".
Alte probleme sunt, in opinia lui Constantin Rudnitchi, deficitul "care creste mai mult decat ne angajasem in tratatele fiscale europene si mai mult decat ne propusesem", dar si anvelopa salariala in crestere: "Ea a ajuns la aproape 8% din PIB. E o crestere cu mult prea abrupta.
Ce se poate imbunatati este explicarea bugetului. Mi-ar placea sa vad ca ministrii din zonele importante sa explice unde se duc banii, la nivel de miliarde. Si totodata fiecare ministru ar trebui sa-si asume niste responsabilitati clare, cu termene care tin de buget. Acest guvern trebuie sa dea semnalul ca se pot administra si altfel banii".
Dar adevarata provocare, spune Constantin Rudnitchi, "va fi atragerea fondurilor europene, iar in acest moment institutiile sunt complet nepregatite pentru asta si vorbim despre exercitiul bugetar 2014-2020. Doi ani au fost ratati pentru ca ne-am concentrat pe vechiul exercitiu bugetar".
De provocarea fondurilor europene se teme si fostul ministru al Finantelor, liberalul Gheorghe Ialomitianu: "Sunt mai multi bani de investitii, de la 32 de miliarde cat a lasat guvernul Pona, la 37,7 de miliarde lei. Dar aici am o retinere. Din discutiile cu ministrii, fostul guvern nu a lasat proiecte de investitii pentru exercitiul bugetar 2014-2020.
Deci actualul guvern trebuie sa se miste foarte repede pentru a accesa bani europeni. Din cele spuse de ministrul Fondurilor Europene nici macar sistemul nu este acreditat, nu se pot face plati, de unde intarzieri foarte mari."
Gheorghe Ialomitianu vede o problema si la nivelul administratiei publice locale "pentru ca sunt primarii care nu au fondurile necesare pentru a acorda majorarea de salarii de 10%. Imi pare rau ca nu a venit dl Dancu pentru ca am fi dorit sa avem o discutie despre viziunea privind dezvoltarea regionala. Am vazut in buget multe obiective, dar necorelate cu bugetul. Sa speram ca executia bugetara va fi mai buna."
Ca elemente pozitive Gheorghe Ialomitianu remarca faptul ca bugetul cuprinde "toate masurile de relaxare fiscala, ceea ce inseamna un mesaj pozitiv, de incredere catre mediul de afaceri, inclusiv prin predictibilitatea legislatiei fiscale, si speranta ca aceste masuri vor stimula cresterea economica si a numarului locurilor de munca". Tot un semnal pozitiv este si cuprinderea legilor privind cresterea salariilor.
In concluzie spune fostul ministru al Finantelor "este un buget de dezvoltare cu riscurile privind deficitul bugetar, dar daca intram in structura multe obiective sunt sub semnul intrebarii. S-ar putea sa avem mai mult o administrare a tarii, decat o dezvoltare".
Ziare.com te invita la dezbatere: Consideri ca bugetul pentru 2016 este unul pentru dezvoltarea Romaniei? Ar fi trebuit mentinute cifrele si deciziile guvernului Ponta? Asteptai alta viziunea de la guvernul Ciolos pentru banii Romaniei?
... Vezi tot