Ziare.com

Bugetul UE si absorbtia fondurilor europene: Unde greseste Romania

de Siegfried Muresan, europarlamentar
Vineri, 09 Decembrie 2016, ora 15:14

   

Bugetul UE si absorbtia fondurilor europene: Unde greseste Romania
Siegfried Muresan
De aproape 10 ani, Romania incearca sa invete reteta cheltuirii fondurilor de miliarde de euro care ni se pun la dispozitie anual din bugetul Uniunii Europene (UE).

Citeste toate textele scrise de Siegfried Muresan pentru Ziare.com

Invatam, parca, prea greu si repetam aceleasi greseli. Din pacate, ne aflam din nou aproape de jumatatea exercitiului bugetar, 2014 - 2020, si aratam ca nu am invatat din lectiile primului exercitiu bugetar, 2007 - 2013, pe care l-am parcurs ca stat membru al Uniunii Europene.

Avem o singura autoritate de management acreditata pentru gestionarea de fonduri structurale si de coeziune din cele 10 necesare si doar 20 de conditionalitati indeplinite 100% din cele 36 necesare a fi finalizate pana la 31 decembrie 2016.

Suntem din nou foarte aproape de un nou impas. Daca nu indeplinim toate conditionalitatile pana la finalul anului, riscam sa avem platile suspendate de catre Comisia Europeana. Ce trebuie sa facem mai departe?

Motiveaza-ti angajatii cu mixul perfect de beneficii extrasalariale! Alege cardul de masa Up Dejun cu cost 0 si ai abonamente medicale Regina Maria de la 3 EUR/ angajat. Afla mai multe AICI!

Cum se formeaza bugetul anual al UE

Pentru inceput, haideti sa intelegem cum se formeaza bugetul Uniunii Europene. Uniunea nu are ca sursa directa taxele si impozitele, asa cum se intampla cu bugetele nationale, de aceea toate statele membre aloca anual circa 1% din Produsul lor Intern Brut (PIB) (sub forma unor contributii bazate pe colectarea de TVA, pe taxele vamale incasate si pe nivelul global al Venitului National Brut).

Aceste contributii reprezinta intre 95% si 99% din bugetul UE in fiecare an, iar restul fondurilor provin din amenzi sau impozitele aplicate salariilor functionarilor UE.

Cum valoarea PIB-ului sau a TVA-ului colectat ori a taxelor vamale incasate difera foarte mult de la un stat membru la altul, cele mai mari 6 economii europene (Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania si Olanda) ajung sa aloce aproximativ 75% din bugetul Uniunii Europene.

Ca o comparatie, Germania, care contribuie cel mai mult la bugetul anual, a alocat, in 2015, circa 26 - 27 de miliarde de euro (aprox. 21% din bugetul total), in timp ce Romania a contribuit cu 1,32 miliarde de euro (aprox. 0,9% din bugetul total al UE).

Cati bani primeste Romania de la bugetul UE

Per total, de la aderarea Romaniei la UE, in ianuarie 2007, si pana in la sfarsitul anului 2015, ultimele date oficiale furnizate de Comisia Europeana, tara noastra contribuise la bugetul UE cu 10,6 miliarde de euro si primise 33,6 miliarde de euro, adica de peste trei ori mai mult decat a contribuit.

Cea mai mare parte a alocarilor financiare europene pentru Romania reprezinta fonduri puse la dispozitie pentru investitii in dezvoltarea regionala, mai precis catre acele proiecte care sa ne permita sa reducem decalajul de dezvoltare fata de celelalte tari europene.

Restul fondurilor merg preponderent catre agricultura cu scopul de a sprijini fermierii romani pentru a ramane competitivi si profitabili. Spre exemplu, in anul 2015, subventiile directe acordate de UE pentru agricultura Romaniei s-au ridicat la 1,45 miliarde de euro, la care s-au adaugat inca circa 1,5 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare rurala.

Toate acestea sunt date statistice concrete, care ne arata, fara urma de indoiala, avantajele apartenentei noastre la Uniunea Europeana. Daca adaugam si libera circulatie, accesul la piata unica si participarea la celelalte politici europene importante, cu siguranta ca beneficiile statutului de membru al Uniunii sunt mult mai insemnate.

Greselile celor 10 ani de gestionare a fondurilor europene

Si, totusi, nu putem spune ca Romania a beneficiat la maximum de fondurile europene care ni se aloca din bugetul UE. In primul rand, tara noastra nu a reusit sa absoarba toti banii care ne-au fost pusi la dispozitie din bugetul multianual al Uniunii Europene 2007 - 2013, cele aproximativ 33 de miliarde de euro.

Aproape 4 miliarde de euro a pierdut tara noastra in primii 7 ani ca membru al Uniunii, iar vina o poarta, in grade diferite, este drept, toate guvernele care au condus Romania in aceasta perioada. Totul a inceput cu Guvernul Tariceanu, care a lansat, cu peste un an intarziere, programele operationale si autoritatile de management responsabile de gestionarea fondurilor UE.

De aici, ca un joc de domino, contractarea proiectelor, implementarea lor si, apoi, intr-un final, absorbtia banilor europeni au suferit intarzieri, iar astfel o buna parte din fondurile alocate Romaniei a ramas necheltuita.

In al doilea rand, fondurile europene nu au fost cheltuite intotdeauna in proiecte fiabile, sustenabile care sa creeze locuri de munca stabile si bine platite, care sa fie profitabile pe termen lung, inclusiv dupa ce finantarea europeana se incheie.

Guvernul Ponta, trebuie sa o spunem raspicat, a umflat artificial rata de absorbtie pentru perioada 2013 - 2015 pentru a avea cu ce sa se laude. Doar ca multe proiecte contractate in acea perioada fie nu au adus un beneficiu real economiei si au fost doar bani cheltuiti pe hartie, fie nu sunt in regula iar acum fac obiectul unor anchete ale Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF).

In al treilea rand, acelasi Guvern Ponta a repetat greselile Guvernului Tariceanu si, pentru noul buget multianual al Uniunii Europene 2014 - 2020, a intarziat lansarea programelor operationale si a autoritatilor de management responsabile de gestionarea fondurilor UE si, totodata, nu a respectat cele 36 de conditionalitati ex-ante impuse de Comisia Europeana statelor membre pentru a beneficia de fondurile europene.

Guvernul Ciolos a reusit sa faca ceva progrese in ultimul an, dar nu sunt suficiente pentru ca timpul pierdut nu poate fi recuperat. Astazi avem o singura autoritate de management acreditata pentru gestionarea de fonduri structurale si de coeziune din cele 10 necesare si doar 20 de conditionalitati indeplinite 100% din cele 36 necesare a fi finalizate pana la 31 decembrie 2016.

Toate acestea inseamna, in primul rand, ca, daca nu indeplinim toate conditionalitatile pana la finalul anului, riscam sa avem platile suspendate de catre Comisia Europeana.

Tot din pricina intarzierilor, Romania a atras pana acum doar 300 de milioane de euro din cele 31,2 miliarde de euro alocate din bugetul UE 2014 - 2020 pentru investitii in infrastructura, coeziune, dezvoltare rurala (nu luam aici in calcul fondurile pentru subventii directe in agricultura pe care ii primim proportional cu suprafata agricola, fara a fi nevoie sa fie depuse proiecte de finantare).

In comparatie, Polonia a atras deja 1,3 miliarde de euro si a desemnat 24 din cele 25 de autoritati de management necesare gestionarii programelor operationale.

Nu in ultimul rand, o mare problema a guvernelor si a ministrilor Fondurilor Europene din Romania au reprezentat estimarile de plati eronate. In anul 2015, si nu este o intamplare ca vorbim tot despre Guvernul Ponta, Romania a "reusit" sa estimeze ca va cheltui de trei ori mai multi bani decat a cheltuit efectiv (6,5 miliarde de euro vs. 2,1 miliarde de euro), fiind tara europeana care a trimis Comisiei Europene cele mai nerealiste estimari.

Este o mare problema deoarece Comisia concepe propunerea de buget anual al UE in baza acestor estimari. Si, daca s-a obisnuit ca Romania sa trimita mereu estimari gresite, exista riscul de a aloca in propunerea de buget sume mai mici decat cele estimate de tara noastra chiar in anii in care, poate, vom reusi sa ne apropiem de estimarile transmise.

Ce trebuie sa faca mai bine Romania

Luna trecuta, am fost desemnat negociator-sef al Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene din 2018. In calitate de negociator-sef, voi trasa prioritatile bugetare ale Parlamentului European pentru 2018 si voi negocia cu Consiliul Uniunii Europene forma finala a bugetului.

Una dintre prioritatile mele bugetare va fi sa investim cat mai multi bani din fondurile europene in infrastructura, cercetare, dezvoltare, inovare, sa ajutam, in primul rand, IMM-urile si tinerii intreprinzatori. Pentru aceasta, ma voi asigura ca bugetul 2018 va cuprinde banii necesari pentru plata acestor investitii catre toate statele membre, inclusiv catre tara noastra. Va fi nevoie, insa, ca si Guvernul Romaniei sa-si faca treaba.

Asta inseamna, in primul rand, ca Guvernul sa ofere estimari de plati cat mai realiste. Eu voi negocia cu Consiliul si cu Comisia pentru a aloca in Bugetul UE din 2018 o suma cat mai apropiata de ceea ce statele membre estimeaza ca vor cheltui. Dar degeaba obtin acest lucru in proiectul de buget daca tara noastra va cheltui din nou doar o treime din suma estimata.

In al doilea rand, viitorul Guvern trebuie sa indeplineasca de urgenta toate conditionalitatile ex-ante, sa dea drumul la toate programele operationale si sa desemneze toate autoritatile de management inca din primele luni ale anului viitor.

Altfel, intram iar in criza si repetam greselile din exercitiul bugetar 2007 - 2013 care au facut sa pierdem circa 4 miliarde de euro din fondurile care ne-au fost alocate. Au trecut deja 3 ani din exercitiul bugetar 2014 - 2020 si am cheltuit sub 1% din banii care ne-au fost alocati. Daca la anul nu turam motoarele, vom fi din nou codasi la absorbtia de fonduri europene.

Iar absorbtia scazuta inseamna doua mari probleme pentru Romania. Prima ar fi ca pierdem din nou miliarde de euro primite gratuit de la UE din cauza incompetentei in administrarea fondurilor europene. A doua, si mai grava, daca si in 2020, la 13 ani de la aderarea la UE, vom dovedi din nou incapacitatea de a cheltui toate fondurile care ni se pun la dispozitie, sunt convins ca multe state din categoria celor care contribuie la bugetul european cu mai multi bani decat primesc se vor intreba daca nu mai bine reduc din fondurile alocate tarii noastre si le investesc in alte prioritati bugetare de vreme ce noi ii tinem blocati degeaba.

In al treilea rand, trebuie sa ne uitam si la calitatea absorbtiei fondurilor europene, nu doar la cantitate. In 9 ani am primit fonduri europene de 34 de miliarde de euro, dar am construit doar 293 de kilometri de autostrada din bani europeni.

In schimb, s-au cheltuit miliarde de euro pe investitii inutile, studii de fezabilitate si simpozioane de prezentare. Peste mai putin de o luna implinim 10 ani de experienta in cheltuirea banilor europeni. Guvernul si autoritatile locale ar trebui sa stie deja care sunt tipurile de investitii care cresc competitivitatea tarii si ne apropie de nivelul de dezvoltare din lumea occidentala, si care sunt tipurile de proiecte ce au fost aprobate doar pentru a rotunji rata de absorbtie. Primele trebuie aprobate mai rapid, iar cele din urma trebuie scoase de pe lista de prioritati.

Nu in ultimul rand, este nevoie de mai multa informare. De foarte multe ori, antreprenorii, fermierii, oamenii de afaceri din Romania ori nu stiu, ori li se pare prea complicat sa depuna un proiect pentru finantare europeana. Primesc mereu intrebari si solicitari de indrumare de la oamenii din tara care ar vrea sa obtina finantare nerambursabila, dar ori nu stiu de unde sa inceapa, ori s-au blocat in itele birocratice.

Trebuie sa fie datoria autoritatilor competente, de la guvern si ministere de resort, pana la autoritatile judetene si locale, sa arate mai multa deschidere, sa dezvolte campanii de comunicare mai eficiente si caravane ale fondurilor europene care sa traverseze in permanenta tara in lung si in lat. Trebuie sa vina in intampinarea oamenilor care ar putea dezvolta o afacere sau un proiect social prin fonduri europene, si nu doar sa-i astepte pe acestia sa vina sa ceara informatii la ghiseu.

Ma surprinde aceasta nepasare mai ales pentru ca exista fonduri europene care sunt disponibile pentru a ne invata sa cheltuim aceste fonduri pe care Uniunea Europeana ni le aloca. In plus, avem fonduri pentru o mai buna informare a potentialilor beneficiari si pentru cresterea vizibilitatii acestor instrumente. Si nu in cele din urma, functionarii publici care gestioneaza finantari europene primesc sporuri salariale destul de consistente tocmai pentru a ajuta la promovarea si buna cheltuire a acestor bani.

Cu alte cuvinte, bani exista, nevoie de investitii cu atat mai mult, legatura dintre acestea, autoritatile publice, este veriga slaba. Pana cand nu vom invata din greselile facute si vom continua sa le repetam, din nepasare sau incapacitate administrativa, Romania nu va profita la maximum de acesti bani gratuiti primiti de la Uniunea Europeana, iar decalajul de dezvoltare dintre noi si tarile occidentale nu se va reduce, ci, din contra, se va accentua si mai mult.

Siegfried Muresan este europarlamentar, vicepresedinte al Comisiei de Buget din PE, purtator de cuvant al PPE si prim-vicepresedinte al PMP.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3634 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
6 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Solutia romaneasca: shpaga, mita, hotia

Cum vrei sa o ducem bietii de noi mai bine ? Cand castigam doar 5-600 euro ? Comple(c)tam si noi cum putem. Dai *** o atentie si se face. Daca nu, asta e. ce-am avut si ce-am pierdut oricum aici la Ministerul Fondurilor europene o ducem mai bine decat aia de la privat.

 

Textul este prea tehnic

Si cu prea multe detalii. Devine obositor. Trebuie maxim 3000 caractere si ceva cancan. Si cu miliardele astea, ce atata complicatie. Sa se dea la fiecare baron cate 750 milioane. Sa-si opreasca si el acolo 100. Sa mai imparta vreo 500 la "oamenii de afaceri" si sa me dea si noua la calicime restul si am resolvat problema.

 

Maris Rovin Rank user: x2 09.12.2016, 16:22

Doream sa scriu acelasi lucru...!!
Bine explicat si Adevrat!!

Slaba absorbtie a fondurilor europene

este cauzata de faptul ca este monitorizata cheltuirea lor si nu se prea pot fura. Ori daca nu se pot fura de ce sa-si bata cineva capul cu absorbtia lor. Singura solutie pentru atragerea acestor fonduri este angajare pe langa Guvern, a unor specialisti in domeniu , din Spania, Polonia, etc.

 

Foarte interesant

Iata ca avem cunoscatori si in fonduri europene.
De ce nu vii in tara, neicusorule, de la un salariu de 8000 de euro pe luna, la unul de 500-600 de euro, ca se rezolvi toate aceste probleme?

 

Ai dreptate; romanul trebuie sa mangleasca

ca sa o duca si el bine; un pic mai bine decat celalalt cum spunea Mircea Crisan.
In vara am inchiriat o masina pe doua saptamani. Desi la acelasi pret cu cei de la Budget am zis sa iau de la o firma romaneasca, sa incurajez capitalul romanesc. Si vine ala cu un Daewoo Leganza de vreo 20 ani in loc de masina promvata si contractata, cu rugina iesind prin aripi, murdara, imbacsita de fum de tigara cu vopseaua matuita, un jaf. Si el,un baiat tanar care era si unul din asociati. Dupa ce incearca sa ma convinga ca "masina e buna", ca "merge foarte bine" ca " da ce are" !!!!???? si dupa ce ii spun de fiecare data ca eu nu ma urc in ea vine si explicatia : pai domle la voi acolo dobanda este 2-3 la suta ca am fost eu si am vazut, dar la noi e 8-9 la suta si...si zic " trebuie sa mai pacaliti si voi pe cineva". "Pai ce sa facem ca trebuie si noi sa traim..." vine raspunsul. Mangliti baieti, mangliti.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor