De ce este Romania pe lista tarilor cu risc de intrare in faliment - Interviu

Spectrul intrarii in incapacitate de plata planeaza inca deasupra Romaniei, tara noastra fiind inclusa, din nou, intr-un astfel de clasament rusinos.

Cu toate acestea, majoritatea bancilor si institutiilor financiare interne si internationale au imbunatatit prognoza de crestere economica a Romaniei, ajungand in jurul valorii de 2 la suta din produsul intern brut.

Astfel, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si-a revizuit prognoza de la 1,1% la 1,8%, BCR de la 1,2% la 2%, iar Volskbank de la 1,3% la 1,7%, in timp ce presedintele Traian Basescu s-a aratat optimist ca am putea trece chiar de 2 la suta.

Fostul ministrul al Finantelor, Daniel Daianu, a explicat, pentru Ziare.com, cum poate sa ajunga o tara sa fie in topul celor care risca sa intre in incapacitate de plata, in ciuda unei perspective mai bune pentru economie.

Cum se explica prezenta Romaniei intr-un astfel de clasament, in conditiile unei cresteri economice peste asteptari?

Si Statele Unite pot sa fie intr-un asemenea clasament. Romania are o crestere foarte rapida a datoriei publice. De la 18% din PIB, cat aveam datoria publica la finele lui 2008, am ajuns acum la 34 - 35 la suta. Este o crestere foarte rapida si nu este sustenabila.

De aceea, consolidarea fiscala este obligatorie. Important este cum o faci, in sensul ca e mult mai bine ca o asemenea consolidare fiscala, in cazul Romaniei, sa se realizeze printr-o marire a incasarilor bugetare, intrucat exista rezerve considerabile.

Romania, avand incasarile bugetare si fiscale cele mai scazute dintre tarile Uniunii Europene, rezulta ca ar avea o rezerva foarte mare de a-si ameliora incasarile fiscale. Si, daca ar reusi o astfel de performanta, in cativa ani, ar putea sa aiba o consolidare fiscala foarte buna din punct de vedere al presiunilor puse pe economie.

Una este sa maresti taxe si impozite sau sa tai la sange cheltuieli, lovind in stanga si in dreapta si altceva sa reusesti sa ai incasari fiscale mult mai bune, prin marirea bazei de impunere, prin combaterea eficace a evaziunii fiscale.

Cei care ne examineaza nu au cum sa nu tina seama de dinamica datoriei publice. S-a inregistrat si in alte tari europene. In cazul unor tari precum Germania, Franta, putintele economice sunt cu totul si cu totul altele si nivelul incasarilor bugetare este altul.

Forta economica a acestor tari este mult mai are decat a Romaniei. De aceea, preocuparea fata de viteza de crestere a datoriei publice la noi si a deficitului bugetar, mai ales ca, in cazul Romaniei, nu a existat o povara suplimentara pe bugetul public izvorata din nevoia de a salva unitati bancare.

La noi, deficitul bugetar s-a cascat drastic, brutal, din cauza plonjarii economiei, ca urmare a intreruperii finantarilor, care, la randul lor, s-au impletit cu fragilitatea unei cresteri economice care s-a bizuit excesiv pe importuri de capital si pe orientarea investitiilor catre zona non-tradebles. Acest model de crestere economica si-a dovedit slabiciunea in mod flagrant in timpul crizei economice.

Care sunt cele mai mari indoilei la adresa Romaniei?

Cel putin doua intrebari critice, in cazul Romaniei: poate sa aiba o consolidare fiscala credibila? Noi am avut un deficit de 6,8 - 6,9%, la finele anului. Putem continua aceasta consolidare fiscala? Ca sa reduci cheltuieli, este foarte greu. Consolidarea fiscala nu este terminata.

Alta intrebare, care are semnificatie pe termen mediu si lung, pentru ca, de raspunsul pe care il dam la aceasta intrebare putem sa judecam si perspectivele de crestere economica si, automat, pespectiva bugetului public pe termen mediu si pe termen lung: daca alocarea resurselor va fi mai buna in Romania, daca formarea bruta a capitalului va evidentia o orientare mult mai pronuntata a resurselor catre zonele de tradebles.

Mersul exporturilor, in ultima parte a lui 2010, ar sugera ca se produc modificari in structura exporturilor, in dinamica lor. Dar inca este prematur. Nu este exclus ca aceasta situatie sa fie una legata strans de circumstantele extraordinare. Multe intreprinderi, amenintate de pieire, au facut eforturi de a merge si pe alte piete, in afara Uniunii Europene, unii au preferat sa exporte chiar in pierdere, pentru a supravietui, neavand piata altminteri deloc.

Si firme din alte tari care opereaza in Romania au preferat sa ulilizeze forta de munca foarte ieftina din Romania. Trebuie vazut daca putem sa continuam cu aceasta dinamica a exporturilor.

Prin urmare, tragand o linie, intotdeauna Romania va fi plasata intr-un clasament. Important este ca plasarea Romaniei sa fie in corespondenta cu mersul economiei si cu o ameliorare a perceptiei. In ceea ce priveste CDS-urile, perceptia este mai buna. Insa ratingul Romaniei este printre cele mai slabe. Intre tarile din Europa Centrala si de Rasarit, avem un rating printre cele mai slabe.

Bancile au revizuit in sus prognoza de crestere economica petru Romania. Se justifica acest lucru?

Ei isi modifica prognozele in functie de faptul ca, in primul trimestru, a mers economia mai bine decat se asteptau.

Si Germania, si Franta, in pofida faptului ca stimulii fiscali dadeau semne ca isi epuizau forta propulsiva, insa aceasta epuizare este contracarata, cel putin in cazul economiei Germaniei, de dinamica exporturilor.

Si economia Frantei a depasit anticiparile in ceea ce priveste revenirea economica. Aceste doua tari impreuna inseamna foarte mult din PIB-ul, din activitatea economica din Uniunea Europeana. Atunci, sunt si piete de export principale pentru Romania, alaturi de cea a Italiei. Toate astea au facut ca si prognozele privind economia Romaniei sa fie modificata. Dar sa vedem ce se va intampla in trimestrul doi.

Ea se bazeaza nu numai pe mersul economiei Germaniei, respectiv a Frantei, ci si pe un barometru de incredere. Exista o serie de date legate chiar de ce se intampla in mintea intreprinzatorilor din tara. Increderea este un ingredient cheie. Daca nu ai incredere, nu faci achizitii, nu faci investitii. Totodata, se poate detecta si la nivelul bancilor o disponibilitate de a finanta unele proiecte, desi tot bancherii spun ca numeroase proiecte nu sunt bancabile.

Cum influenteaza Romania criza datoriilor din zona euro?

Riscul pentru Romania trebuie judecat, in primul rand, din perspectiva loviturii pe care ne-ar da-o o semi-inghetare a pietelor financiare. Daca nu se va gasi modalitatea tehnica de a face ca Grecia sa-si poata onora obligatiile, cele care vin la scadenta in acest an - nu discut de restructurarea soft sau hard - daca nu se va gasi aceasta modalitate, starea de incertitudine va persista si pietele vor reactiona, mai ales ca, pe piata romaneasca, sunt banci grecesti care au active importante. Acesta este pericolul cel mai mare si pentru economia noastra.

Opinia mea este ca europenii nu-si permit sa lase din brate Grecia, in sensul fortarii unei restructurari. Daca ar fi totusi intreprinsa, ar fi de un tip foarte soft, s-ar proceda la o prelungire a scadentelor, desi Banca Centrala Europeana este un ferm opozant al oricarui tip de restructurare, intrucat ea ar inrautati colateralul care a fost utilizat de bancile grecesti pentru a obtine finantari.

Eu gandesc ca Germania, Franta, Olanda nu isi permit sa lase Grecia din brate, intrucat expunerea sistemelor lor bancare fata deoligatiuni suverane grecesti este atat de insemnata incat se risca o contagiune care ar provoca neplaceri acestor sisteme bancare si, automat, economiilor.

Intrebarea este ce se poate face pentru a permite Greciei sa iasa din aceasta spirala a cercurilor vicioase, care fac ca programele de austeritate sa nu-i permita acestei economii nicio perspectiva de crestere economica, ceea ce inseamna o capacitate extrem de redusa de a-si onora din putinte proprii obligatiunile aduse la scadenta. Grecia are un deficit primar foarte mare.

Acesta este pericolul pentru noi, dar el este mult diminuat ca probabilitate de producere de faptul ca tarile mari, fortele economice din Uniune, nu-si permit sa lasa Grecia, Portugalia, Irlanda din brate.

Pe ce s-a bazat creșterea economică din primul trimestru al anului 2024. Exporturile ne trag în jos, potrivit BNR

Conducerea BNR apreciază că economia va avea creşteri trimestriale mai solide în prima parte a acestui an decât cele previzionate anterior, implicând totuşi o scădere semnificativă a...

FMI face o previziune negativă pentru România. Creșterea economică, revizuită în scădere

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, arată cel mai...