Va ajunge economia Romaniei tigrul din Balcani? Iata pe ce e bazata cresterea si care sunt problemele

S-a mai vehiculat si in trecut ipoteza conform careia Romania poate deveni tigrul economic din Balcani, insa abia acum statisticile ne arata ca, intr-adevar, ne indreptam spre acest titlu detinut zeci de ani de Grecia.

Dar oare ce vom observa la o privire mai atenta a datelor? Avem sanse sa ajungem in varf? Si daca vom ajunge numarul 1, oare vom avea parte de o cadere cel putin la fel de spectaculoasa ca ascensiunea?

Ei bine, haideti sa vedem care e cea mai probabila varianta.

Seriile de date publicate miercuri de biroul european de statistica, Eurostat, arata ca, in primul trimestru al acestui an, valoarea PIB-ului Romaniei - ajustata in functie de influentele sezoniere - a fost de 44,2 miliarde de euro, in timp ce valoarea PIB-ului Greciei a fost de 43,96 miliarde de euro.

Este pentru prima data de cand exista astfel de statistici cand depasim intr-un trimestru la acest criteriu statul elen, care a detinut suprematia in Balcani (exceptand Turcia) in ultimii ani.

Cum s-a ajuns aici? E vorba de o conjunctura de factori.

In timp ce economia greceasca se lupta din 2009 incoace sa iasa dintr-o recesiune adanca, tara noastra a luat avant in perioada recenta.

Asa cum arata datele din tabel, economia elena a ajuns la apogeu in 2008, vreme in care produsul intern brut al acestei tari era cu 70% mai mare decat cel al Romaniei, iar apoi s-a rostogolit intr-o prapastie adanca, apropiindu-se in 2015 de nivelul nostru.

In 2016, PIB-ul Greciei a ajuns la 175,9 miliarde de euro, iar al nostru la 169,6 miliarde de euro.

Datele Bancii Mondiale arata ca economia Romaniei va creste cu 4,4% in 2017. In termeni nominali, acest lucru se traduce intr-o valoare de 177,06 miliarde de euro.

Pe de alta parte, cu un avans estimat de 1,8%, produsul intern brut elen va fi mai mare cu 1,8% fata de anul anterior, adica va ajunge la 179,06 miliarde de euro. Deci pentru a depasi economia elena, PIB-ul nostru trebuie sa creasca cu cel putin 5,8% in 2017.

Astfel, aceasta cifra este putin fantezista. Nici macar Guvernul nu s-a avantat atat de mult, care anticipeaza un avans al PIB-ului de 5,2% pentru acest an, in ciuda faptului ca economistii independenti nu vad aceasta valoare ca fiind realizabila.

Prima concluzie: Daca economia elena va avansa in acest an cu 1,8%, conform asteptarilor, cea romaneasca va trebui sa creasca cu cel putin 5,8% pentru a o depasi, ceea ce e improbabil.

Consumul, bata-l vina

Exista o mica posibilitate ca economia elena sa nu performeze conform asteptarilor, dar doar daca negocierile cu creditorii internationali esueaza.

Grecia trebuie sa ramburseze in iulie datorii scadente in valoare de 7 miliarde de euro, pentru care are nevoie de noi transe de imprumut prin actualul program de asistenta financiara, de 86 de miliarde de euro, al treilea primit de la declansarea crizei, in 2010.

Mai mult, Parlamentul a adoptat noi masuri de austeritate, printre care se numara scaderea pensiilor si majorarea unor taxe. Saptamana aceasta au loc negocieri pentru deblocarea unei noi linii de finantare, iar daca nu va fi aprobata, atunci elenii vor avea probleme mari.

Insa cel mai probabil nu va fi cazul de asa ceva, mai ales ca datele aferente primului trimestru din 2017 sunt promitatoare. Asta pentru ca PIB-ul a avansat cu 0,4% atat fata de cel precedent, cat si comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Mai mult, economia elena nu are marea problema pe care o are a noastra, anume cresterea bazata pe un consum urias.

Potrivit datelor Hellenic Statistical Authority, consumul a avut parte de un avans de 0,4%, importurile - de 4,5%, in timp ce exporturile au scazut cu 2,3%. Formarea bruta de capital (procurarea neta a bunurilor si serviciilor de catre unitatile - rezidente, produse in perioada considerata, dar nu si consumate) a avansat cu 48,3 la suta fata de trimestrul anterior.

Pe de alta parte, in cazul Romaniei, cresterea economica in primul trimestru a fost de 5,7% si s-a datorat, in principal, cheltuielii pentru consum final al gospodariilor populatiei - al carei volum s-a majorat cu 7,4%, contribuind cu 4,8% la cresterea PIB - dar si variatiei stocurilor, cu o contributie de +1,1%, consecinta a cresterii importante a stocurilor din economie.

O contributie negativa la cresterea PIB au avut-o formarea bruta de capital fix (-0,1%), ca urmare a reducerii volumului sau cu 0,7% si exportul net (-0,1%), consecinta a cresterii usor mai accentuate a volumului importurilor de bunuri si servicii comparativ cu cel al exporturilor de bunuri si servicii (+0,09 puncte procentuale).

Cea mai sanatoasa crestere economica e cea bazata pe investitii. Numai ca noi stam prost la acest capitol, caci in primul trimestru ele au scazut cu 3,1%.

A doua concluzie: Cresterea bazata pe un consum excesiv, ca a noastra, nu e sustenabila pe termen lung. Asa ca degeaba vom ajunge sa fim tigrul din Balcani, pentru ca, daca nu avem ghearele ascutite, adica niste investitii sanatoase, nu vom putea castiga batalia, vom fi pusi cu botul pe labe si ne vom intoarce la locul nostru, in spatele Greciei, cu coada intre picioare.

Pericolele ce ne pandesc

Cresterea economica de 5,7% ar trebui privita ca o cifra rea. Nu e un succes, ci dovada unui insucces de management guvernamental. Daca faci o crestere sacrificand viitorul inseamna ca pregatesti caderea, avertizeaza prof. univ. dr. Mircea Cosea.

"Cresterea noastra de 5,7% nu numai ca e nesanatoasa. Vedem, daca ne comparam cu tari din zona, Polonia, Ungaria, Cehia, ca o crestere economica mai mica, dar apropiata de a noastra, e acompaniata de o crestere a productivitatii muncii. La noi e stagnare, daca nu chiar regres.

Deci plecam de la ideea ca nu exista sustenabilitate in plata, dar exista marele pericol al dezechilibrarii economice in viitorul an si jumatate, maximum doi ani. Platile care se fac fara un suport material de valoare adaugata duc la imprumuturi, dar si la ceea ce vedem in comunicatul INS - investitiile sunt in scadere. Nu mai facem investitii, ci orientam banii catre aceste plati", a spus profesorul Cosea intr-un interviu acordat Ziare.com.

La randul sau, Ionel Danca, fost consilier al premierului Dacian Ciolos, remarca faptul ca economia se umfla in special datorita consumului, iar masurile luate de Guvernul Grindeanu stimuleaza importurile, nu exporturile.

"Din pacate, avansul accelerat al consumului intern, provocat de cresterea administrativa a salariilor, stimuleaza importurile si implicit dezvoltarea altor economii. Industria locala, desi in crestere, nu tine pasul cu cererea interna iar exporturile si investitiile sunt afectate de cresterea administrativa a costurilor pentru companii care erodeaza competitivitatea economiei romanesti", comenteaza Ionel Danca.

Elon Musk vrea să taxeze noii utilizatori X pentru a fi sigur că nu sunt boți. Cât trebuie plătit pentru a posta pe fostul Twitter

Proprietarul platformei de socializare X, Elon Musk, a decis să impună o taxă utilizatorilor noi ai serviciului. Scopul este de a se asigură că nu sunt boți. Fostul Twitter a impus deja o...

Romania va avea un deficit de 6,5% anul acesta, conform estimarilor Comisiei Europene

Estimarile Comisiei Europene indica un deficit de peste 6,5% din PIB pentru Romania, in vreme ce Consiliul Fiscal considera ca acesta va fi in jur de 6,4% din PIB, daca nu se va recurge din nou la...