Ziare.com

Cat de departe este urmatoarea criza si cat de bine este Romania protejata?

de Petrisor Peiu, analist
Duminica, 25 Decembrie 2016, ora 13:41

   

Cat de departe este urmatoarea criza si cat de bine este Romania protejata?
Petrisor Peiu
Capitalismul, tocmai datorita faptului ca este o societate natural inzestrata cu un mecanism de feed-back, este periodic expus unor crize care au un rol reglator, de a readuce economia si societatea la echilibrele care-i permit functionarea.

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

In ultimii 50 ani, fenomenul globalizarii a adus dupa sine si globalizarea crizelor; daca economia globala se misca dupa ritmul tarilor din G7 (cele mai dezvoltate de pe glob, avand o pondere in economia lumii de peste 35%), atunci si crizele care sunt provocate in acest grup de state (puternic interconectate economic) se "propaga" in toate celelalte tari.

Sigur, aceasta propagare nu se face instantaneu, ci are inertii diferite care tin de "distanta" de interconectare economica a unui stat fata de epicentrul pietei globale (SUA si prin extensie, tarile din grupul G7).

Cu alte cuvinte, crizele mondiale apar, de regula, in Statele Unite si in grupul tarilor cele mai dezvoltate (Japonia, Germania, Marea Britanie, Franta, Italia si Canada, legate prin fire invizibile de economia americana), se extinde repede spre grupul tarilor cu economie avansata in afara de G7 (un grup de 30 de state dominat de Australia, Coreea de Sud, Taiwan si tarile din vechea Uniune Europeana - EU 15, grup care detine 15% din economia globala), apoi spre grupul tarilor emergente din Asia (China si India, in primul rand, un grup cu 20% din economia globala) si mai apoi catre restul lumii.

Romania este parte a grupului tarilor emergente din estul Europei, grup care genereaza doar 3,7% din PIB-ul mondial (calculat in metodologie PPP), grup dominat de Turcia (a 17-a cea mai mare economie globala) si Polonia (a 25-a cea mai mare economie globala).

Romania are o economie care reprezinta 0,35% din cea globala si este a 44-a cea mai mare economie a lumii ca dimensiuni, cu 400 miliarde de dolari in metodologie PPP in 2015 dintr-un total global de 114 000 miliarde de dolari.

Pentru comparatie, sa spunem ca relevanta Romaniei la nivel economic global a fost maxima in anii '70, cand a fost pe locul 23 in lume, in anii '80 fiind inca pe un loc 30 destul de semnificativ, pentru a ajunge punctul de minim in 2012 - locul 47 pe glob.

In ultimii 50 de ani, lumea a experimentat sase crize economice globale: 1974-1975, 1980-1983, 1990-1993, 1998, 2001-2002 si 2008-2009.

Fondul Monetar International a definit aceste perioade de criza globala astfel: se poate considera o criza la nivel mondial atunci cand PIB-ul la nivelul planetei creste cu mai putin de 3% pe an.

Ulterior, in 2009, Fondul si-a schimbat propria definitie a crizei globale, considerand ca aceasta este perioada in care PIB-ul real (cel calculat in metodologia PPP) scade in acelasi timp cu inrautatirea unuia din ceilalti sapte indicatori globali (productia industriala, comertul, fluxurile de capital, consumul de titei, rata somajului, investitiile per-capita si consumul per-capita).

Oricum ar fi definita, o criza economica globala dureaza intre unul si doi ani si apare o data la opt-zece ani!

Locul de unde se raspandeste pe mapamond o astfel de criza este de obicei "centrul de relevanta" al economiei globale, Statele Unite ale Americii, tara care produce aproape 16% din PIB-ul global si tara cu economia cea mai "internationalizata" si sofisticata.

Desi China are o pondere mai mare in PIB-ul lumii (calculat in metodologie PPP), relevanta sa pe piata globala nu o intrece inca pe cea a SUA.

Din 1980, in SUA, Biroul National de Statistica Economica (NEBR) a identificat patru perioade de recesiune (o perioada de minim doua trimestre consecutive cu crestere negativa a PIB-ului), dupa cum urmeaza: iulie 1981-noiembrie 1982 (cinci trimestre), iulie 1990-martie 1991 (trei trimestre), martie 2001-noiembrie 2001 (trei trimestre) si decembrie 2007-iulie 2009 (sase trimestre).

Este foarte probabil ca marile crize, cele din anii 1980, 1990 si 2000, sa fi aparut intai in Statele Unite si de de acolo sa se fi raspandit pe tot mapamondul.

Nimeni nu poate prevedea o criza la nivel global, dar putem sa invatam din statisticile ultimilor ani, perioada cu un tipar similar pentru ceea ce traim astazi si de aici rezulta o concluzie clara: o data pe deceniu are loc o criza a economiei mondiale care dureaza cel putin un an.

Ultima criza globala a fost anuntata de caderea bursei americane din septembrie 2007, a inceput sa se manifeste puternic in economia reala americana din decembrie 2007, s-a raspandit cu repeziciune in lumea dezvoltata (2008), ne-a atins si pe noi in 2009 si ne-a ingenuncheat abia in 2010 (cam atunci au inteles liderii politici ce se intampla).

Economia Romaniei "duduie" din nou

Traim noi, romanii, in ultimii doi ani intr-o noua paradigma de entuziasm economic: cresterile de PIB sunt mari si reale (ajungand probabil la 5% anul acesta), impresionante intr-un context european mult mai modest cu cresteri aproape de 1% in Vestul dezvoltat si cu perioade mari de stagnare in sudul Uniunii Europene.

Consumul s-a dezlantuit spre cresteri ametitoare si pe toti ne-a apucat din nou o febra similara anului 2008; liderii politici nu se lasa mai prejos si se bat in a furniza noi si noi beneficii corpului social, mergand de la clasicele cresteri de salarii si de pensii pana la noile erezii ale conversiei creditelor in franci elvetieni si ale "darii in plata". romanii insisi par sa se fi reintors la frenezia consumului din 2007-2008: santierele "dezvoltarilor imobiliare" au umplut iar orasele, traficul este sufocat de numarul mare de masini care alearga de la un hipermarket la altul.

Nou presedinte in SUA, o noua criza?

Se mai poate observa ca trei din cele patru recesiuni americane recente s-au produs imediat dupa schimbarea de administratie: in 1981, Administratia Reagan inlocuia Administratia Carter, in 2001 Administratia G.W. Bush inlocuia administratia Clinton, iar in 2008 Administratia G.W. Bush a fost schimbata cu administratia Obama.

Practic, declansatorul unei astfel de crize este probabil sa fie o schimbare de paradigma in economia americana sau acumularea unor dezechilibre in timpul administratiilor precedente.

Acum traim probabil ultimele luni de dobanda scazuta, iar Federal Reserves si-a mentinut aceasta politica doar fiindca se apropiau alegerile din 8 noiembrie.

Tot ca o observatie as mentiona si faptul ca pare ca piata "asteapta" o criza de reglare fie si datorita faptului ca indicii bursieri americani Dow Jones Industrial Average si S&P 500 "stau" de aproape doi ani in preajma unor maxime istorice.

La acest tablou se adauga un declin important in pretul petrolului, precum si o complicare fara precedent a confruntarilor geopolitice clasice, Occident- Federatia Rusa de exemplu, sau a tensiunilor din lumea Orientului Mijlociu sau din Asia Extrema.

Cu alte cuvinte, statistica si ingredientele zilei ne indreptatesc sa banuim apropierea unei crize globale in perioada 2017-2018, care va atinge Romania si isi va produce efectele inerente de restrangere.

Ne pregatim de criza la fel de prost ca de cutremur

Ceea ce ne ramane de facut este sa sa ne pregatim cum putem mai bine pentru aceste momente neplacute ale ciclurilor de crestere si sa incercam sa evitam prabusiri atat de abrupte, precum cea din perioada 2009-2012.

Din pacate, ceea ce constatam este o indiferenta si o neglijenta aproape de inconstienta: ne pregatim de criza la fel de formal si neglijam problematica exact ca in cazul cutremurului mare pe care, desi il asteptam, l-am si uitat.

Asa cum ignoram cu desavarsire cladirile care stau sa cada si ridicola stare a serviciilor de urgenta si a celor spitalicesti, la fel ignoram cu desavarsire criza economica care va veni si ne va aduce aminte in mod dureros de ciclicitatea capitalismului.

S-au imbunatatit, fara indoiala, parametrii macroeconomici si a crescut rezerva BNR (depozitul de antibiotice pentru cursul de schimb), dar structura economiei si administrarea acesteia au continuat sa se deprecieze.

In continuare ne bazam plusul de valoare adaugata in mod aproape exclusiv pe cresterea consumului si mai ales pe cresterea retailului. Ne imbatam cu cifre care ne indica de fapt cat de multa saorma mancam, cat de des si de mult ne petrecem concediile la bulgari si cat de mult externalizam profiturile uriase ale marilor lanturi de magazine.

Problemele fundamentale ale societatii romanesti au ramas aceleasi si nu ne vor ajuta sa rezistam mai bine unor crize viitoare:

1. Cheltuim prea mult pe consum si prea putin pe investitii: numai anul acesta cheltuielile cu salariile s-au majorat cu 10%, cheltuielile cu asistenta sociala cu 8%, iar cele cu investitiile s-au redus cu 9%; am ajuns la cifra ridicola de putin peste 2% din PIB alocata investitiilor. Ceea ce agraveaza aceasta situatie este faptul ca s-au redus tocmai investitiile din fonduri europene, adica cele care costa cel mai putin!

2. Toate reducerile de taxe din ultimii ani au alimentat doar profiturile vanzatorilor de retail, dar au zdrentuit bugetul public, conducand la sacrificarea investitiilor; astazi, dupa reducerea de TVA pentru alimente, respectiv dupa reducerea de TVA generala, absolut toate preturile din retail sunt mai mari decat cele de dinainte de aceste reduceri. Cu alte cuvinte, toata cresterea de salarii a alimentat cresterea marginilor in "industria" consumului;

3. Infrastructura mare, de transport si energetica este in continuare neglijata: anul acesta, de exemplu, nu s-a dat in folosinta niciun singur km nou de autostrada, trenurile au parcursuri mai lungi ca acum 30 ani, fara exceptie; companiile energetice au in depozite bancare cateva miliarde de euro, care zac pe dobanzi aproape negative;

4. Investitiile straine cu care se mandresc toate guvernele sunt axate pe capacitati cu mult personal, prost pregatit si prost platit, care produc valoare adaugata scazuta; definitoriu in aceasta privinta este faptul ca jumatate din aceste investitii consta in supermarketuri unde lucreaza cu predilectie salariati platiti cu salariul minim pe economie; la acestea, se adauga sute de fabricute de textile sau de asezat fire in reglete unde lucreaza alte sute de mii de oameni platiti cu salariul minim pe economie. De la un popor de strungari si fierar-betonisti, am ajuns un popor de casieri si lucratori pe banda!

5. Guvernele se intrec sa ajute asa-zisi investitori care sa taie fizic orice fabrica mai sofisticata si care ar presupune putina munca de coordonare si/sau finantare: am ajuns astfel la trista performanta de a nu mai avea petrochimie, desi aici se produceau aproape o cincime din produsele petrochimice ale lumii in anii 1980;

6. Sistemul de invatamant face tot ce poate sa saboteze orice schimbare de paradigma a economiei romanesti: ne laudam cu IT-istii care de fapt lipsesc de pe piata muncii, pentru ca universitatile nu ii prea produc. Normal, pentru a avea ingineri IT&C trebuie sa dotezi laboratoare si sa platesti profesori care nu prea vin la salariile de stat, pe cand pentru a produce diversi parerologi e mult mai simplu, doar inchiriezi sali si aduci sa predea ziua parerologii-vedeta de la emisiunile de seara;

7. Nu in ultimul rand, risipa cuplata cu indecenta fac reteta perfecta: pentru a da numai un exemplu, actualul guvern intocmeste cel de-al noualea studiu de fezabilitate dupa Revolutie pentru autostrada Pitesti-Sibiu, desi toate celelate copiau solutiile indicate in primul (cel facut pana in 1989) ; asta pentru a nu mai aminti celebrele borduri montate una peste alta in trei straturi.

Consecintele acestor boli deja cronice pentru societatea noastra se vad cu ochiul liber.

In primul rand, ar fi de mentionat diferentele enorme de nivel de dezvoltare dintre regiunile tarii: in vreme ce Bucurestiul are un PIB/capita mai mare decat Madridul sau Atena (in metodologie PPP), zona de nord-est a tarii este a doua cea mai saraca regiune din Uniunea Europeana; in vreme ce la Timisoara nu mai ai pe cine angaja, o cincime din vasluieni traiesc cu venitul minim garantat!

In al doilea rand, se observa o mentinere a decalajelor fata de tarile din clubul nostru, cele din centrul Europei: in vreme ce noi avem un indice al complexitatii economice (care masoara gradul de sofisticare a economiei/exporturilor) subunitar, Cehia, Ungaria sau Austria sunt in primele zece tari din lume cu valori aproape duble ale acestui indicator.

Tabloul de mai sus indica faptul ca Romania nu este inca pregatita sa se confrunte cu criza care sta sa vina si continua sa traiasca mitul unei cresteri economice record si mirajul unei dezvoltari continue, in care singurul efort pe care trebuie sa-l facem este sa punem din ce in ce mai multa ingrediente in saorma "cu de toate" sau mai multe straturi de flori pe spatiile verzi si asa vom avea si autostrazi si cai ferate si energie si apa curenta si energie ieftina...

Atunci cand recesiunea va lovi si vom vedea iarasi salarii taiate, somaj, devalorizare a leului, sa ne aducem aminte de investitiile in panselute, de micii electorali din Parcul Izvor sau de weekendurile prelungite de la Albena!

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 11816 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
17 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Cel puțin după crizele cu cauze exclusiv bancariste regulat declanșa

te incepand cu anul 1608, la fiecare 80 de ani, următoarea criză ar trebui să fie in anul 2088

 

romania

dupa ce si-a exploatat 40% din paduri si-a vandut toate zacamintele, s-a indatorat cu peste 100 miliarde $ totul pt crestere economica am ajuns de pe locul 30 pe 44.......ceausescu a sacrificat investitiile in economie pt platirea datoriei externe si a ajuns de pe 23 pe 30..........

"Après nous le déluge"

O analiza pertinenta!
-Cum ne pregatim de o noua criza?
-Facem totul pentru ca sa fie cat mai puternica.
La fel cum a facut si Tariceanu&Co in 2007-2008.
Azi PSD-ul cot la cot cu PNL-ul voteaza numai si numai pentru o criza cat mai profunda.
Sa ne fie azi noua bine.Maine nu ne intereseaza.

 

Economia in prezent nu are nimic capitalist si nu respecta legile

unei pieti libere. Productia mondiala in majoritate este produsa in citeva monopoluri imense controlate de un grup restrins de persoane. Motorul capitalizmului, micile intreprinderi dinamice si inovative la fel si clasa de mijloc nu mai exista. Nu mai exista capital ci numai datorii. Banii sunt o fictiune fara acoperire. Crizele sunt artificial create ca forme de razboi economic. In acest senz autoritatea statelor este inlocuita prin controlul monopolurilor industriale: NAFTA , CETA, etc.
Astept aprobarea comentariilor de catre admin.

 

Moldova umilita !

,,In primul rand, ar fi de mentionat diferentele enorme de nivel de dezvoltare dintre regiunile tarii: in vreme ce Bucurestiul are un PIB/capita mai mare decat Madridul sau Atena (in metodologie PPP), zona de nord-est a tarii este a doua cea mai saraca regiune din Uniunea Europeana; in vreme ce la Timisoara nu mai ai pe cine angaja, o cincime din vasluieni traiesc cu venitul minim garantat!,,

In ultimul timp Moldova ,in presa si Tv.,este permanent umilita. Diversi specialisti de circiuman nu mai contenesc sa arate ca Moldova este compusa din betivani si puturosi ,iar ardelenii sint harnici si seriosi. Mai mult ,sint suparati ca banii din Trensilvania
sint folositi de ,,mitici,, Aceasta porecla, draga intelectualilor de cafenea, este absurda. Este adevarat ca Muldova a ramas in urma ,dar sa nu uitam ca a suferit zeci de invazii rusesti,turcesti ,tataresti si de vestitii cazaci care au dat foc bisericii Trei Erarhi pentru a fura aurul de pe acoperis. In acest timp Transilvania si Banatul au progresat in liniste.
Dupa revolutie ,Moldova afost condusa de niste puscariabili pe care nu i-au interesat decit banii .
Ca exemplu il avem pe Hrebenciuc care avea sa ptmeasca o mita de 12000 de hectare de padure.
In ce priveste banii cinstilor Ardeleni situatia este alta. In timp ce in transivania s-au cheltuit miliarde de eura pntru autostrazi ,iar in Moldova nici un metru de autostrada.
Dar la cele miliarde date Transilvaniei au contribuit si sarmanii moldoveni din impozitele date statului.
Va rugam dragi ardeleni sa nu mai dati atentie diversilor nataraicare se cred rasa superioara numai pentru ca s-au nascut in Transivania.

 

Si eu am analizat problema asta si am contatat ca este

Una seculara , cred si datorita vecinatatii cu salbaticiunile orientale dar si datorita unei mentalitati poate impuse de aceeasi nesiguranta fizica , sociala...Pana de curand in nord am gasit case acoperite cu...paie!!!, sate de poveste ramase in urma cu secole si asta , iar zic, datorita invaziilor...in vest a aparut o colonizare statornica cu influiente care se vad si azi,..uita-te la ,,castele", conace, sate , drumuri etc in vestul tarii unde mii de straini au cumparat si investit si vezi ,,rasaritul" spre Prut...In ardeal nu a existat ,,vin ai nostri...pleac-ai nostri" ca in Moldova ...revenind la articol, autorul este singurul cerebral , realist, cu picioarele pe pamant si il citesc cu interes si placere...restul sunt prea ,,platiti" sa critice, acuze etc la comanda ...Referitor la pozitionarea tarii in clasamentul competitiei economice, da, in 1970 a fost an de varf si datorita unor ,,libertati" antreprenoriale permise de Dej care dupa acel an au fost eliminate de NC...si alunecarea pe panta ce duce la vale a persistat ...abia anul asta am reusit sa rarim pe locul 40, ma mir ca nu este mentionat...da, este de neanteles de ce se risipesc sume fabuloase din buget pt aceeasi problema reluata si abandonata de x ori , este de neimaginat de ce moi romanii cheltuim din ce nu avem, ne indatoram cand de fapt , prin ceea ce ofera tara, economic, resurse, inteligenta, conditii naturale si geopolitice am putea progresa constant ...suntem preocupati sa ne distrugem noi intre noi si sa fim indolenti cu probleme grave si asta datorita nucleului crescand de persoane neinstruite, needucate, etc . A intrat profund in ADN-ul national zicala .,,lasa ca merge si asa " sau..ne descurcam noi cumva ....spunea un neavenit zilele astea ca ,,se vede ca suntem un popor indestructibil, peren si mostenitor in etrnita aici....

Transilvania si Banatul au fost la fel de rau ca...

...Moldova sub invaziile rusesti, cazacesti sau tataresti. Au fost sub stapanire austro-ungara. La fel de rea ca oricare invazie straina. Romanii spoliati, robi la grofi, bisericile lor arse, manastirile lor daramate cu tunurile lui Bukow iar pamanturile lor date la catolici sau greco-catolici. Moldovenii mai au bijuterii arhitectonice precum Voronetul, Moldovita, Putna s.a. Diferenta e de mentalitate. In Transilvania oamenii s-au pus pe munca, si-au ales administratii care au atras investitori, cat de cat mai corecti, nu s-au inscris la ajutorul social si la carciuna din sat, n-au crezut in toata gogosile furnizate fara munca de toti escrocii politicii, fiindca stiu ca fara truda n-ai nimic. Chiar matale punctezi treaba asta.

Multummesc pt aceasta "radiografie" economica!

Este trist ca Romania sta atat de rau... nu am cuvinte. Cred ca declinul a inceput cand Romania a pierdut trenul din anii 90 pt ca Iliescu a chemat minerii, iar investitorii s-au orientat spre Polonia, Cehia, China, etc. Tutodata sunt surprins ca nu sunt comentarii la acest articol dar e plin de comentarii la alte articolele slabe, copiate si de proasta calitate. Inca o data ma felicit ca acu' 20 de ani am plecat din tara.

 

raspunsul la partea a 2-a a intrebarii il cunisc toti romanii....

....este evident....deci:in Romania practic NUUU exista clasa de mijloc,baza-temelia unei societati democrato-capitaliste,trecem peste indicatorii de stat captiv mafiot....daca un stat nu poate asigura locuri de munca pentru 50% din forta de munca proprie,are un somaj real-efectiv-permanent de 50% ,la care se adauga salarii si pensii excrabile de mici care nu pot fi considerate in mod normal nu pot avea acel statut de salariu sau pensie....acel stat este in catastrofa economica....nefiind criza Romania NUU isi poate finanta sistmele[sanatate,infrastructura,aparare] si multi experti sustin ca din cauza lui'16%',deci avem si o impozitare gresita cel putin in domeniul profiturilor mari[rata de imbogatire mare?!!!!]...deci criza pentru Romania,pentru romani ar fi ca o piscatura pentru unul cazut la pamint dupa ce a incasat o ranga in cap din plin....

 

cand esti sarac, iti e totuna si in criza si in afara ei

saracii nu fac investitii pt ca sunt saraci, adica n-au bani de investit

samd slabuta analiza

 

total de acord

singura consecintza pentru romania ar fi ca UE sa taie pachetele alimentare si atunci multzi romani vor simtzi consecintzele crizei. restul , economia romaneasca este in criza de la revolutzie incoace si nu se intrezareste o sperantza cata vreme nu vin 'investorii' straini cu bani. cea ce , personal nu vad sa se intample. intr-o sentintza , romania a pierdut trenul bunastarii de mult dar va bagatzi in seama de parca atzi conta in economia lumii.

Crizele bancariste internaționale se declanșează la fiecare exact 80

de ani, cel puțin incepand din 1608 (bancnota Europeană), 1688 (Revoluția Glorioasă), 1768 (Criza Mediteraneană, dar și Războiul Ruso-Turc), 1848 (Revoluțiile Pașoptiste), 1928 (Prima Criză bancaristă declarată), 2008 (a II-a Criză bancaristă declarată), 2088...
Romania are un supliment economic de exact 41 de ani, cel puțin incepand cu 1866 (Reformele lui Cuza), 1907 (Răscoala), 1948 (Naționalizarea), 1989 (Deznaționalizarea), 2030...

 

Problemele fundamentale ale societatii romanesti au ramas aceleasi

Tabloul de mai sus indica faptul ca Romania nu este inca pregatita sa se confrunte cu criza care sta sa vina si continua sa traiasca mitul unei cresteri economice record si mirajul unei dezvoltari continue, in care singurul efort pe care trebuie sa-l facem este sa punem din ce in ce mai multa ingrediente in saorma "cu de toate" sau mai multe straturi de flori pe spatiile verzi si asa vom avea si autostrazi si cai ferate si energie si apa curenta si energie ieftina...

Atunci cand recesiunea va lovi si vom vedea iarasi salarii taiate, somaj, devalorizare a leului, sa ne aducem aminte de investitiile in panselute, de micii electorali din Parcul Izvor....Cheltuim prea mult pe consum si prea putin pe investitii: numai anul acesta cheltuielile cu salariile s-au majorat cu 10%, cheltuielile cu asistenta sociala cu 8%, iar cele cu investitiile s-au redus cu 9%; am ajuns la cifra ridicola de putin peste 2% din PIB alocata investitiilor. Ceea ce agraveaza aceasta situatie este faptul ca s-au redus tocmai investitiile din fonduri europene, adica cele care costa cel mai putin!

2. Toate reducerile de taxe din ultimii ani au alimentat doar profiturile vanzatorilor de retail, dar au zdrentuit bugetul public, conducand la sacrificarea investitiilor; astazi, dupa reducerea de TVA pentru alimente, respectiv dupa reducerea de TVA generala, absolut toate preturile din retail sunt mai mari decat cele de dinainte de aceste reduceri. Cu alte cuvinte, toata cresterea de salarii a alimentat cresterea marginilor in "industria" consumului;

3. Infrastructura mare, de transport si energetica este in continuare neglijata: anul acesta, de exemplu, nu s-a dat in folosinta niciun singur km nou de autostrada, trenurile au parcursuri mai lungi ca acum 30 ani, fara exceptie; companiile energetice au in depozite bancare cateva miliarde de euro, care zac pe dobanzi aproape negative..Din pacate, ceea ce constatam este o indiferenta si o neglijenta aproape de inconstienta: ne pregatim de criza la fel de formal si neglijam problematica exact ca in cazul cutremurului mare pe care, desi il asteptam, l-am si uitat.

Asa cum ignoram cu desavarsire cladirile care stau sa cada si ridicola stare a serviciilor de urgenta si a celor spitalicesti, la fel ignoram cu desavarsire criza economica care va veni si ne va aduce aminte in mod dureros de ciclicitatea capitalismului....Capitalismul, tocmai datorita faptului ca este o societate natural inzestrata cu un mecanism de feed-back, este periodic expus unor crize care au un rol reglator, de a readuce economia si societatea la echilibrele care-i permit functionarea...

 

Haos, dar nu ca-n Laos, ci ca-n Proiect!

Criza deja se manifesta, ea vizeaza Temeliile, in fapt vechimea lor.

Temeliile vechi sint spulberate, pentru simplul fapt ca sint incapabile sa sustina Dinamica acestor vremuri.

Aceste vremuri pot fi "descifrate" exclusiv cu "ochelari" nascuti pe vremurile astea!

"Istoricul" e un instrument valoros!

atita tot ca el "se leaga" exclusiv! in intervalul 'jocului de 100 de ani!'

un alt joc, un alt istoric!

chiar acum, pe vremurile astea!, a inceput un alt 'joc'!

acestui nou 'joc' ii sint rinduite clasicele anotimpuri!, spre ex, peste lumea mare se asterne, chiar acum, "Primavara"!

Prin urmare este pur si simplu intelept sa ti vezi de Esente, pe vremurile astea, ca doar astea ramin "nezdruncinate"!

Chiar si "atitudinea" potrivita acestor vremuri tot in Esente isi are sprijinul!

urmatoarea criza va fi scrisa intr un alt 'cod', prin urmare poate fi anticipata doar descifrind noul 'cod'!

Da! va fi Haos! dar nu ca n Laos!

Dinamica acestui nou 'joc' este setata in mod cu totul si cu totul stiintific!

Altfel spus, despre ea se stie, deja!, totul! (acesta fiind si motivul pentru care, despre urmatoare criza, se poate obtine,deja!,Cunoastere!)

de fapt...va fi Haos ca-n PROIECT!

 

Crizele mondiale si dezastrul modelului economic actual

Problema cu crizele e cam asa: Teoretic, mecanismul ar trebui sa se autoregleze. Practic, acest lucru nu se intimpla din cauza dereglementarii/lipsei de legislatie adecvata. Economia e ca un avion care a intrat in vrie. Teoretic avionul e pus pe pilot automat si totul e bine atit timp cit nu se intimpla evenimente care n-au fost prevazute in program. Cind se produce un eveniment sau un cumul de evenimente la care programul nu stie sa reactioneze corect(reglementarea legislativa), economia intra in vrie. Conform teoriei, trebuie lasata sa se prabuseasca. Problema e ca se prabusesc vietile a milioane de oameni, dintre care nu putini ajung muritori de foame sau in strada. Sistemul nu ofera solutii pentru ei. Acesti oameni sint victime ale dereglementarii, adica ale faptului ca sistemul nici macar nu ii invata cum sa faca investitiile corect si sa se protejeze de situatii limita.

Deci prima problema si cea mai mare este faptul ca sistemul e pus pe pilot automat dar programul nu e suficient de performant pentru necesitati. Inainte sa existe globalizare, nu se mergea cu "avionul" economic, ci cu "caruta" economica. Viteza fiind mica, traiectoria se putea redresa. Exista timp de reactie. Odata cu aparitia comunicatiilor moderne, totul e instantaneu. Oamenii insa nu pot reactiona instantaneu. Doar un program ar putea(sistemul de reglementare) dar capitalistii salbatici sustin ca nu e nevoie de prea multe reglementari. Acest lucru e sutinut in ciuda faptului ca tot ce insemna stiinta si industrie a ajuns la perfectiune pe baza principiului reglementarii. Orice aparat, orice masina(deci si aparatul economic ar trebui sa intre in aceasta categorie) este perfectionat gradual pina cind functionarea devine decenta/acceptabila. Fiind aparate fizice, erorile grave sint intolerabile. Daca exista, aparatul nu e vandabil. In economie, nu e vorba de erori fizice/de fizica, mecanica etc., ci de sistem, sistem pe care, vrem, nu vrem, il "cumpara" toata lumea/se foloseste de el. Nu exista optiunea sa nu folosesti sistemul. Esti parte din el si intr-un fel sau altul esti dependent de el. Deci autoreglarea bazata pe cerere/oferta nu are cum sa functioneze. Cererea este permanenta si practic, nu conteaza cit de proasta e oferata(sistemul dereglementat/nereglementat corespunzator).

Toata lumea "cumpara"/foloseste pentru ca nu are incotro. Deci, capitalismul salbatic, nu respecta el insusi principiul cerere/oferta. Este un sistem ratat. In afara de asta, economia, ar trebui sa fie o stiinta exacta sau macar cit de cit exacta. Din motive deloc stiintifice, se considera ca economia poate merge la voia intimplarii, la fel ca jocurile de noroc, desi de aceasta depind vietile a milioane de oameni. In loc ca economia sa fie o stiinta exata, bazata pe realitati economice, pe calcule etc., cele mai importante elemente ale sale sint lasate in voia panicii care se instaleaza pe burse.

 

Crizele mondiale si dezastrul modelului economic actual(2)

Cita vreme preturile cresc, toata lumea e fericita. Cumperi mai ieftin, vinzi mai scump. Toata lumea "cistiga". De fapt oamenii onesti si muncitori, care produc obiecte si servicii utile, dar care nu sint economisti, PIERD !!! si cei care nu produc nimic concrect, dar sint specializati in "plimbat hirtii"(baietii destepti), cistiga averi uriase. Ei sint bine informati si desigur afla primii cind caruta a luat-o la vale si nu mai are frine. Desigur, asa ceva nu exista si pentru asta trebuie platit si pretul. Asta insemna ca, atit in vremuri economice bune, cit si rele, bogatia se transfera ireversibil de la oamenii obisnuiti catre cei bogati sau extrem de bogati, care au ajus prea bogati pentru a mai putea pierde. Au ajuns prea sus ca ceva sa-i mai poata lua prin suprindere. Atunci cind preturile scad, toata lumea vinde. Preturile scad, deci vinzi in pierdere. Cei cu resurse stiu insa in aceste momente ce sa cumpere. Si cumpara. Au suficienti bani si suficiente informatii. Cind economia creste iar, vind tot multimii de "fraieri" care au vindut ieftin si cumpara scump. Si ciclul asta se tot repeta. Asta insemna colaps generalizat si dictatura economica. In loc sa fie totul de stat, ca in comunism, o sa fie totul tot intr-un singur loc, dar la citiva privati superbogati. Neosclavagism economic.

In urma crizelor aparute in tarile bogate, in care de bine de rau se poate rezista, sufera si tarile sarace, tari in care nu se poate rezista. De exemplu, daca se produce o criza a griului sau orezului, conform economiei de piata, creste pretul. Asta insemna ca cei mai bogati vor reusi sa manince si vor supravietui si cei mai saraci nu, chiar daca, saracia lor e provocata de sistem si nu de lipsa dorintei lor de a munci. Unii muncesc pe rupte(mai mult decit in tarile avansate) pentru sume derizorii.

Nu insemna ca trebuie sa devenim comunisti, dar insemna ca avem o problema. Comumismul insemna egalitarism fortat si impins pina la absurd. Ok. Nu e bun. Economia capitalista salbatica e insa cealalta extrema. Din lac in put. Si acest tip de economie se dovedeste nesustenabil intr-o economie globalizata. Planeta are probleme grave. Economia actuala le IGNORA pur si simplu. Resursele planetei se cheltuie in mod IRESPONSABIL si economia nu tine cont de acest aspect, plecindu-se de la ideea ca resursele ar fi nelimitate. Sigur, cindva "au fost". Pe vremea cind populatia planetei era mult mai mica(chiar si acum numai 100 de ani) si in care existau de exemplu paduri pentru toata lumea. Oricit taiai, tot mai raminea suficient. Pe liga asta industria nu se dezvoltase atit de mult. Inainte de era IT, economia se misca mult mai lent. Un exemplu: Cit rezista o mobila pina acum 100 de ani ? Poate rezista si sute de ani. O mosteneai ca avere din tata in fiu.

 

Crizele mondiale si dezastrul modelului economic actual(3)

Cit mai rezista azi piesa de mobilier, asta in conditiile in care populatia a crescut spectaculos ? Citiva ani, desi daca tinem cont de populatia care a crescut, ar trebui sa fie taman pe dos. Procentul de materiale reciclate la nivel global e neglijabil (1-2-10% in cazurile execeptionale). Cine plateste factura ? Planeta si finalmente tot noi, exploatarile extreme de titei, paduri, minereuri si altele, duc la incalzire globala, incalzire care duce la dezastre/mutari de populatii intregi si la implementarea de masuri ingineresti de protectie, masuri care insa creaza mai multa poluare(constructia de infrastructura extrem de scumpa care sa faca fata la fenomene extreme). Finalmente sistemul economic actual insema COLAPS GENERALIZAT !

De ce ne pregatim de criza la fel de prost ca de cutremur ? Pentru ca, capitalismul salbatic, nu prevede solutii, fiind dereglementat.

Capitalismul salbatic porneste de la prezumptia autoreglarii ca bunastarea aduce un sistem educational mai bun, lucru care finalmente va sustine sistemul. GRESIT ! Societatea de consum tinde sa consume, nu sa investeasca (in educatie economica corecta si echilibrata) adica tinde spre haos odata cu sistemul economic capitalist salbatic.

Locul corect pe axa intre control(controlul total in comunism) si lipsa de control(impinsa la extrem - capitalismul salbatic) in economie, nu e la extreme, ci la mijloc.

Sistemul corect e pe undeva pe la mijloc.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor