Daniel Daianu: Care este pretul conflictului politic - Interviu

Prelungirea conflictului politic genereaza incertitudini care influenteaza mediul de afaceri si reprezinta un factor suplimentar de presiune pentru moneda nationala, solutia fiind un guvern solid si legitim, considera Daniel Daianu, profesor de economie la SNSPA, fost ministru de Finante si fost MPE.

Fenomenul de dezintermediere (reducerea finantarii din partea bancilor mama), cresterea aversiunii fata de risc, dar si tensiunile politice sunt factori care slabesc leul, a carui evolutie depinde in continuare de miscarile din zona euro, a afirmat Daniel Daianu intr-un interviu acordat Ziare.com.

Ce riscuri prezinta pentru economie actualele tensiuni din plan politic, atat riscuri imediate, cat si efecte pe termen lung?

Prelungirea conflictului, sub o forma sau alta, va marca restul anului prin incertitudini; acestea isi pun amprenta pe perceptii si asteptari ale mediului de afaceri. Se adauga totodata un factor suplimentar de presiune pe leul romanesc.

Criza nu s-a terminat in Europa, in SUA. Lumea industrializata traieste o combinatie de crize: a economiei supra-financializate, a zonei euro, a resurselor publice. Aceasta nu au inteles multi dintre cei care au anticipat si salutat, in 2011, cateva trimestre de crestere usoara a PIB-ului la noi.

Tara are nevoie de un guvern solid, legitimat de alegeri parlamentare desfasurate in mod corect. Cu cat mai repede cu atat mai bine.

De aceea, eu cred ca s-a ratat o sansa mare cand nu s-a acceptat ideea alegerilor anticipate, in debutul anului 2012. La starea de spirit a cetatenilor ele erau mai mult decat justificate.

Dintr-o perspectiva mai ampla de judecare a tensiunilor politice se constata o incapacitate de administrare a "coabitarii" politice; este un exercitiu dificil in general, dar care s-a poticnit serios la noi.

Cauzele sunt multiple si tin de fragilitatea institutiilor statului de drept in Romania, de deficitul de intelegere privind ce inseamna "domnia legii" (the rule of law) vs. "domnia prin lege". Intr-o tara unde ordonantele de urgenta sunt o dominanta a actului de guvernare (si am in vedere nu numai perioade critice, de criza economica) dialogul social si rolul Parlamentului de discutare a proiectelor de decizii majore sunt puternic erodate.

Nu mai vorbesc de incalcarea unor proceduri elementare. Ce sa mai zicem de formarea unor majoritati pentru guvernare, "cu forcepsul".

De altfel, intr-o carte mult comentata peste Ocean si in Europa, "De ce unele tari esueaza" (Why nations fail), scrisa de Acemoglu si Robinson, se face aceasta distinctie in explicarea emanciparii democratice in istorie si, mai departe, a modernizarii economice.

Se mai distinge intre institutii de tip extractiv, care favorizeaza anumite grupuri, apropiate sau care se identifica cu puterea si care extrag rente necuvenite, si institutii inclusive. Analiza celor doi reia din tezele lui Dani Rodrik, Douglas North, Mancur Olson etc, apropos de functionarea institutiilor si impactul asupra performantei economice si sociale..

Statul de drept cere de la fiecare demnitar public (pana la cea mai inalta functie) sa respecte prerogativele celorlalti demnitari; este nevoie de o cultura civica puternica, care sa permita cetaneilor sa raspunda la abuzuri, chiar sa le previna. Statul de drept are un spirit al sau, ce se vede in conduita demnitarilor publici.

Aceasta inseamna ca tentatii autoritariste sunt infranate nu numai prin separatie puterilor institutionalizata, dar si prin conduita individuala asumata. Un lider democrat stie sa asculte, isi da seama ca a fi inconjurat de sicofanti creeaza o vulnerabilitate, lui si institutiei pe care o serveste. Cauzele cele mai nobile trebuie sa fie urmarite cu mijloace si in spirit democratice.

In Romania nu se promoveaza cultura dialogul inter-institutional si public; am vazut un voluntarism in decizii de politica publica (economica) greu de admis pentru procesul democratic. In comisiile parlamentare nu se discuta in mod sistematic probleme tarii prin invitarea expertilor din sociatatea civila. Nu este indeajuns sa porti dialogul numai cu functionari publici inalti.

Cum estimati ca a evoluat produsul intern brut in trimestrul doi si care sunt factorii care considerati ca au influentat aceasta evolutie?

Trimestrul doi este probabil mai bun decat primul; va fi ajutat de consum si de activitatea de constructii. Desi leul s-a depreciat, stimulul pentru exporturi nu poate compensa impactul crizei din zona euro.

Leul a scazut semnificativ fata de moneda unica, dar si fata de dolarul american. Ce cauze determina deprecierea leului si care considerati ca sunt tendintele in continuare?

Cresterea dolarului in raport cu leul rezulta in principal din aprecierea sa fata de euro. Sunt cauze de profunzime care explica presiunea pe leu, catre depreciere. In primul rand dezintermediarea (deleveraging-ul) in industria financiara (bancara) in Europa, care are ca efect diminuarea expunerii bancilor pe sectoare economice si tari. Cum sectorul bancar din Romania este controlat in proportie de circa 85% de grupuri straine inferenta vine singura.

Exista, pe fondul acutizarii crizei din zona euro, o crestere a aversiunii fata de risc, ce se materializeaza in fuga unor lichiditati catre active percepute mai sigure; lichiditati ale fondurilor de risc si ale fondurilor de investitii private se misca. Fonduri mari americane si-au redus expunerea pe Europa. Romania este, in mod inevitabil, prinsa in acest vartej.

Gradul foarte scazut de absorbtie a fondurilor europene adauga la complicatii; amintesc ca bugetul public pe 2012 mizeaza pe miliarde bune de euro, bani europeni. Lipsa lor se vede nu numai intr-o influenta rea asupra nivelului cheltuieililor publice, ce afecteaza activitatea economica in ansamblu (deci PIB-ul), dar si in raportul intre cererea si oferta de valuta la noi.

Care este impactul instabilitatii de pe scena politica?

In fine, tensiunile politice isi au pretul lor, intrucat sunt lichiditati care ezita sa intre sau decid sa iasa din tara in conditiile date.

Pentru ca leul sa reziste cu costuri rezonabile este esential ca acordurile cu partenerii externi (FMI, BM, UE) sa mearga inainte; aceasta implica o executie bugetara cu diminuare a deficitului sub 3% din PIB (ESA - standardul european de audit n.red.) in acest an, cu ameliorare vizibila de performanta in managementul companiilor de stat (inclusiv listari partiale la burse), continuarea reformelor structurale in domenii unde se risipeste banul public etc.

Sa nu uitam ca MFP are o panoplie de tampoane si BNR a acumulat rezeve valutare considerabile, care permit stavilirea presiunilor. Dar, conteaza enorm ce se va intampla in zona euro, din ratiuni expuse mai sus, din faptul ca integrarea financiara este adanca in Europa.

Dotare obligatorie pentru o categorie de operatori economici. Riscă amenzi de până la 10.000 de lei sau suspendarea activității în caz contrar

Operatorii economici care nu vor respecta obligaţia de a asigura dotarea automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF), în vederea transmiterii datelor fiscale către...

Planuri mari pentru Portul Constanța. Sorin Grindeanu: ”Ne dorim extinderea cooperării cu partenerii din Emiratele Arabe Unite”

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, afirmă vineri că mesajul pe care l-a avut în cadrul întrevederii, de la Abu Dhabi, cu cei din conducerea companiei DP World (Dubai Ports) este că ne...