In jurul anului 2040, Romania va falimenta

Autor: Petrisor Peiu - analist
Sambata, 02 Iunie 2018, ora 11:35
41267 citiri

Καλωσήρθες στο Ρουμανία! Σ 'αγαπώ κρίση!

(Bine ati venit in Romania! Te iubesc, criza!)

Dandu-mi seama ca trebuie sa fii cel putin inadecvat sa scrii in 2018 despre Romania anilor 2032-2045, am tiparit acest articol si l-am ascuns intr-o sticla pe care am ingropat-o in curtea DNA, cu eticheta: "A se deschide dupa 2032".

De cativa ani, Grecia a devenit patria crizei. Grecia este cea mai indatorata tara din Uniunea Europeana si se afla in situatia de a nu isi putea plati niciodata imensa datorie publica acumulata. Pentru a reduce din povara aceasta insuportabila, grecii au cerut indurare de la cei care i-au imprumutat si acestia au fost de acord sa isi reduca pretentiile (sa anuleze o parte din datorii); au cerut, in schimb, grecilor sa isi diminueze semnificativ standardul de viata, renuntand la o parte din slujbe, la o parte din pensii si la o parte din salarii. Astfel ca grecii sunt singurii europeni al caror nivel de viata scade de ani buni si nu exista o perspectiva prea apropiata de imbunatatire a situatiei.

Romanii se vor afla, incepand cu 2032, exact in aceeasi situatie. Acest lucru este stiut cu precizie de catre orice om cu mintea intreaga si cu o minima intelegere a modului cum functioneaza statele moderne. Desi cu totii pricepem acest lucru, nu facem nimic pentru a nu ajunge acolo. Aceasta perspectiva sumbra a viitorului nostru este motivata de un cumul de factori pe care nimeni nu ii vrea alaturati.

Fondul de pensii- condamnat la deficit

Executia bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2017 scoate in evidenta urmatoarele date simple: pensiile platite de stat romanilor s-au ridicat la 57 miliarde lei, iar contributiile care s-au strans de la cei care lucreaza au totalizat numai 44 miliarde lei, diferenta de 13 miliarde lei fiind platita de bugetul de stat, adica romanii care lucreaza platesc doar 77% din pensiile parintilor si bunicilor lor pensionari. Inca 7 miliarde de lei au fost platite de romani catre fondurile de pensii administrate privat (in principal pentru celebrul Pilon II) . Adica daca nu ar fi existat pilonul II, totalul contributiilor colectate de la cetateni ar fi fost de 51 miliarde lei, cu 6 miliarde lei mai putin decat ne costa pensiile care trebuie platite.

In 2018, statul crede ca va strange contributii in valoare de 55 miliarde lei (63 miliarde lei in 2019, 70 in 2020 si 77 in 2021) si va primi 7,4 miliarde lei subventii de la bugetul de stat pentru a putea plati pensii in valoare de 62,5 miliarde lei (71 de miliarde in 2019, 77 in 2020 si 81 de miliarde lei in 2021) . Deocamdata, pentru trimestrul I s-au incasat 21,9 miliarde lei (fata de 20,8 miliarde lei prognozate) si s-au cheltuit 24,3 miliarde lei fata de 24,6 miliarde lei prognozate, adica avem un deficit de 2,4 miliarde lei acumulat in primul trimestru! Daca se pastreaza acelasi trend pe tot anul, bugetul de asistenta sociala (pensiile reprezinta cvasi-totalitatea acestui buget) va acumula un deficit de aproape 10 miliarde lei, mult peste cele 7,4 miliarde lei prognozate la inceputul anului. Acest deficit este redus de comprimarea contributiei la pilonul II de la 5,1% la 3,75% (adica un sfert din banii care mergeau la pensiile private vor merge tot la sitemul public).

In aprilie 2018, numarul total de contracte aflat in evidenta Ministerului Muncii, adica salariatii, se ridica la 6.303.522 de contracte, dintre care 5.821.822 sunt pe perioada nedeterminata, iar 481.700 sunt pe perioada determinata. In aceeasi perioada, numarul total de pensionari inregistrati in evidenta Ministerului Muncii este de 5.038.200. Adica vom avea, anul acesta, un deficit de aproape 10 miliarde lei la bugetul de pensii in conditiile in care 126 salariati sustin 100 de pensionari. Daca nu se reducea contributia la pilonul II de la 5,1% la 3,75%, fondul public de pensii (Pilonul I) ar fi avut fix acelasi deficit, de 13 miliarde lei, ca si in 2017!

Contagiunea poloneza

Toate statele est-europene membre ale Uniunii Europene au aceeasi problema si au gasit cam aceeasi solutie: disolutia fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II) . Ungaria a ales calea cea mai hotarata si a desfiintat cu totul contributia obligatorie la pilonul II, transferand-o la pilonul I (fondul de pensii de stat).

In 2014, guvernul polonez al lui Donald Tusk a legiferat "contributia optionala" la pilonul II: salariatul polonez platea 19,6% din salariul brut la ZUS (fondul de pensii de stat) si contributia de 2,9% la fondurile din Pilonul II (OFE) devenea optionala. Atunci numai 15% dintre polonezi au ales sa plateasca contributia optionala; incepand cu 2018, toata contributia va merge catre fondul de stat, ZUS. Guvernul consevator prezent a decis inghetarea contributiilor colectate la Pilonul II (35 miliarde USD), transformarea fondurilor private de pensii in fonduri mutuale si dreptul fiecarui nou pensionar de a decide ce sa faca cu banii acumulati in contul sau.

Astfel, ideea de a face optionala contributia la Pilonul II le-a venit si doctorilor in orice care conduc Romania; ministrul Muncii, Olguta Vasilescu a decretat ca fiecare salariat va putea opta intre a contribui cu cei 3,75% din salariul brut la fondul de pensii de stat (Pilonul I) sau la fondurile private din Pilonul II. Valcovii din Palatul Victoria au gasit o solutie simpla la o problema complicata: daca au prevazut pentru 2018 un deficit al fondului de pensii de stat de 7,4 miliarde lei (compensat prin transfer de la bugetul de stat) si vor redirectiona cei 7 miliarde lei de la Pilonul II catre Pilonul I, astfel problema-i gata: fondul de pensii se va auto-sustine din contributii si 7 miliarde de lei vor ramane la bugetul statului pentru cumpararea de borduri, panselute si cresteri de salarii ale pesedistilor insurubati in administratie.

Mici problemute in planul guvernului

Drumul spre iad este pavat cu intentii bune, se spune. Numai ca guvernul nostru este socialist si socialistii nu cred in viata de apoi. In primul rand, nimeni nu ne spune ce se va intampla cu cele 39,74 miliarde de lei (8,53 miliarde de euro), cat reprezinta astazi valoarea activelor acestor fonduri de pensii. Pilonul II detine in prezent circa 7% din datoria publica a Romaniei, iar la Bursa de Valori Bucuresti fondurile din Pilonul II au o expunere de circa 1,9 miliarde de euro (20% din actiunile liber tranzactionate), asigurand circa 15% din lichiditate. In cazul actiunilor din Romania, pe primele locuri s-au situat Banca Transilvania SA cu 15,31% din total emitenti din Romania, Fondul Proprietatea SA cu 14,77%, Romgaz SA cu 13,04%, OMV Petrom cu 12,54% si Tranzgaz SA cu 8,99%, in timp ce detinerile de actiuni emise de catre SIF-uri reprezentau 7,44% din total (SIF 2 Moldova si SIF 5 Oltenia cu cele mai mari ponderi).

Olguta Vasilescu, doctor in Vilfredo Paretto, sigur cunoaste principiul 80/20, conform caruia 20% din cauze creeaza 80% din efecte. Asa ca deciziile privitoare la viitorul activelor acumulate pana acum de catre fondurile din Pilonul II (cu o pondere de doar 20%) pot provoca efecte cutremuratoare cum ar fi cresterea costului de finantare a datoriei publice, prabusirea bursei de la Bucuresti etc. Orice este posibil, mai ales intr-o tara in care ministrul Muncii declara nonsalant ca timp de 10 ani nu s-a stiut contributoare la Pilonul II! Adica un om care a fost in acest timp senator, primar de oras mare si ministrul Muncii nu si-a citit niciodata fluturasul de salariu...

Ce avem noi si nu au polonezii si ungurii

Polonia are astazi aceeasi populatia ca in 1985, Ungaria are aceeasi populatie ca in 1938 sau 1965, dar Romania a cunoscut o evolutie dramatica: in 1966 aveam 19 milioane locuitori, in 1990 peste 23 milioane iar acum am scazut sub 20 milioane locuitori. Studiul "Voci ale femeilor din Romania", realizat de psihologii Adriana Baban si Henry David si publicat in 1996 arata ca in perioada 1959-1965 s-a dublat numarul de avorturi, de la aproximativ 500.000 la peste un milion; 80% din sarcini erau intrerupte.

Unicitatea Romaniei in regiune consta in faptul ca pe 1 octombrie 1966, Ceausescu a dat decretul 770, prin care interzicea tuturor femeilor sa intrerupa sarcinile, cu cateva exceptii.

Potrivit datelor prezente pe site-ul Fondului ONU pentru Populatie in lume si in Cartea Verde publicata de aceasta organizatie, evolutia natalitatii in Romania este urmatoarea:

- Rata bruta a natalitatii pana in 1966: 14,3 la mie;

- Dupa 1967, cand au fost interzise avorturile, natalitatea a crescut pana la 27,4 la mie;

- In perioada 1986-1989 natalitatea avea valori de aproximativ 16 la mie;

- Dupa 1989 natalitatea a scazut la 10,4 la mie in 2000 si chiar sub 10 la mie in 2002, dupa care s-a redresat usor.

- In timp ce in 1989 s-au nascut 369.000 de copii, in 1990 numarul de nou-nascuti a fost de 314.000, in 1991 de 275.000, iar in 1992, 260.000, iar in 2012 de 198.770.

Problema demografica va deveni una bugetara si ne va aduce in situatia Greciei

Daca astazi 126 salariati sustin 100 de pensionari, acest lucru se datoreaza generatiilor uriase ca dimensiune nascute intre 1967 si 1990 (peste doua treimi din actualii salariati) si generatiilor mici de pensionari, nascuti pana in 1953. Dar incepand cu 2032, odata cu iesirea la pensie a "decreteilor", numarul salariatilor va scadea dramatic, iar cel al pensionarilor va urca la fel de dramatic, astfel incat, la orizontul anului 2045, 100 de salariati vor sustine 150 de pensionari. Daca leul ar ingheta la valoarea sa de acum, in 2045 deficitul fondului de pensii de stat ar fi cam 50 miliarde de lei, egal cu valoarea contributiilor (adica peste 10 miliarde Euro, 5% din PIB-ul tarii) . Niciun buget din lume nu ar putea compensa un astfel de deficit!

Tocmai de aceea, Pilonul II este necesar Romaniei: fara pensiile administrate privat prin Pilonul II, Romania nu va mai avea bani de pensii peste 20 ani. Tara va fi nevoita sa se imprumute la costuri uriase si va acumula datorii pe care niciodata nu le-ar mai putea plati.

Din aceste considerente, desfiintarea Pilonului II echivaleaza cu uciderea viitorului Romaniei. Problemele cauzate bursei de valori astazi vor fi de neglijat pe langa problemele cauzate tarii pe termen lung (20-25 ani) . Daca vrem sa nu fim cersetori la batranete, noi, decreteii, ar trebui sa intelegem ce ne asteapta si sa oprim degradarea tarii, cat inca se mai poate.

Sper ca fiii sau fiicele unora dintre colegii mei de generatie de decretei, care in 2045 vor fi procurori in Romania, sa nu uite numele celor care astazi hotarasc viitorul romanilor!

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Planul ONU pentru schimbările climatice nu include reducerea consumului de carne. Sunt ignorate și proteinele vegetale
Planul ONU pentru schimbările climatice nu include reducerea consumului de carne. Sunt ignorate și proteinele vegetale
Omisia mențiunilor cu privire la reducerea consumului de carne din planul ONU pentru luptă împotriva schimbărilor climatice a atras critici din partea experților. Raportul ONU nu aduce în...
Alimentul pentru care prețurile s-au dublat de la începutul anului: ”E foarte dificil de prezis ce se va întâmpla cu piața”
Alimentul pentru care prețurile s-au dublat de la începutul anului: ”E foarte dificil de prezis ce se va întâmpla cu piața”
Cotaţiile futures la cacao s-au dublat în mai puţin de trei luni, ceea ce va majora costurile dulciurilor pentru consumatori şi îi va trimite pe producătorii de ciocolată să caute materie...
#pensii Romania, #criza economica Romania , #criza economica romania