Romania, noua Grecie - ajuta protestele la rezolvarea crizei?

Ani de cresteri salariale nejustificate de productivitate, marirea pensiilor peste puterea bugetului, pentru a castiga voturi, utilizarea ineficienta a resurselor financiare ale statului si coruptia au condus, miercuri, la proteste masive in Bucuresti.

Mergand pe modelul Greciei, Guvernul roman a anuntat reduceri masive ale salariilor si pensiilor, pentru a primi imprumuturi externe din partea Fondului Monetar International, Comisiei Europene si Bancii Mondiale.

Si, cum s-a intamplat si la Atena, sindicalistii au iesit pe strazile Bucurestiului pentru a se revolta impotriva acestor masuri de austeritate, insistand ca exista si alte metode de a face reducerile de cheltuieli cerute de reprezentantii FMI.

De altfel, si seful misiunii institutiei financiare in Romania, Jeffrey Franks, a declarat, dupa incheierea negocierilor cu Guvernul, ca FMI a propus masuri combinate de reduceri ale cheltuielilor si majorare de taxe si impozite, insa autoritatile romane au ales sa ajunga la deficitul bugetar agreat, de 6,8 la suta din PIB, exclusiv prin taierea salariilor, pensiilor si a celorlalte obligatii sociale.

Spre deosebire de greci, care au inceput demonstratiile masive dupa ce Parlamentul a votat un plan de reduceri de cheltuieli si majorari de taxe in valoare de 30 de miliarde de euro, pana in 2012, romanii au reactionat chiar inainte de a fi votate masurile de austeritate.

Dupa ce au mintit in privinta datoriilor si deficitului bugetar, alesii eleni nu au mai plecat urechea la cerintele celor 100.000 de protestatari si au facut ceea ce era nevoie pentru a salva tara de la intrarea in incapacitate de plata. Drept urmare, FMI si UE i-au oferit un imprumut Greciei de 110 miliarde de euro, din care a primit deja primele transe, in valoare de 5,5 miliarde de euro, respectiv 14,5 miliarde de euro.

Romania isi asigurase deja imprumutul de la FMI in luna mai a anului trecut, insa institutia internationala nu va debloca urmatoarele transe daca autoritatile nu reusesc sa implementeze reducerile cerute, pana in luna iunie 2010. Potrivit lui Franks, daca acest lucru nu se va intampla, FMI va amana acordarea banilor pana cand se fac reducerile, fiind chiar posibila o noua misiune in Bucuresti, pentru renegocieri.

Alternative pentru reducerea cheltuielilor

Atat partidele din Opozitie, cat si sindicatele si patronatele au propus alte masuri pentru a se ajunge la un deficit de 6,8% din PIB, cifra la care s-a ajuns in urma negocierilor cu FMI.

Printre acestea se numara reducerea fondului de salarii, nu a veniturilor fiecarui salariat in parte, reducerea pensiilor numai de peste 1.000 de lei, impozitarea progresiva, in functie de nivelul veniturilor, si imbunatirea metodelor de lupta impotriva evaziunii fiscale, din care s-ar obtine miliarde bune la bugetul de stat.

In plus, sindicalistii cred ca un salariu minim pe economie de 705 lei ar fi o metoda foarte buna de combatere a evaziunii fiscale.

Partidul National Liberal a venit si cu ideea de a permite un deficit bugetar mai mare, argumentand ca, pentru a exista crestere economica, trebuie permis acest lucru. Insa guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a respins aceasta idee, deoarece ar insemna sa intram intr-un fel de spirala a datoriilor si deficitelor mari, din care economia Romaniei nu ar avea resurse sa iasa, deci s-ar adanci recesiunea.

Romania, prea putin importanta la nivel international

Romania sta mai bine decat Grecia, deocamdata, din mai multe puncte de vedere. Datoriile sale vor ajunge la 40% din produsul intern, in acest an, potrivit ministrului Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, in timp ce Grecia are datorii de 115 la suta din PIB.

De asemenea, deficitul bugetar al Romaniei ar fi, fara luarea masurilor de austeritate, de aproximativ 10 la suta din PIB, in timp ce deficitul Greciei se ridica la 13,6 la suta din PIB.

Insa Romaniei ii lipseste un lucru esential: nu face parte din zona euro, iar intrarea sa in incapacitate de plata nu ar pune presiuni asupra euro, asa cum s-a intamplat deja din cauza problemelor din Grecia. Cu alte cuvinte, Europa isi permite sa lase Romania sa se prabuseasca, in schimb, o eventuala prabusire a Greciei ar insemna, potrivit economistilor, o distrugere a uniunii monetare.

Pe de alta parte, ar fi afectate bancile occidentale, avand in vedere ca majoritatea bancilor din tara noastra sunt filiale ale unor institutii din Austria, Grecia sau Italia, printre altele, iar aceasta au promis, anul trecut, ca isi vor mentine expunerea pe aceasta piata, in ciuda faptului ca analistii internationali sunt de parere ca o mare parte din creditele neperformante ale acestor banci provin din Europa Centrala si de Est.

Este, totusi, putin probabil ca bancile sa intervina pentru salvarea Romaniei, daca nu reusim sa ne salvam singuri, implementand masurile cerute de FMI. O eventuala amanare a intrarii transelor din imprumuturile externe ar insemna ca Guvernul sa imprumute de pe pietele externe, la rate ale dobanzilor din ce in ce mai mari.

Sindicaliștii din sport pichetează sediul Ministerului Muncii. Nemulțumirile lor: "25% pentru performanță, 0% pentru ignoranță!"

Sindicatul Național Sport și Tineret a anunțat luni, 22 aprilie, că va picheta marți Ministerul Muncii. Mitingul vine în contextul unui protest care durează deja de o lună, iar...

ÎCCJ, decizie care vizează mii de șoferi: Norma juridică privind despăgubirile prin RCA este clară

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis că norma juridică privind valoarea reparaţiei şi implicit a despăgubirilor prin asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este este...