Austeritatea, calea potrivita pentru americani?

Cheltuielile prea mari pe case si diverse bunuri, determinate si de creditarea excesiva din partea unor banci mult prea indulgente, au adus economia mondiala in pragul dezastrului, in 2008, principalii vinovati fiind americanii si britanicii.

De exemplu, ani de zile, americanii nu au economisit decat 2 - 3 la suta din venituri, in comparatie cu 10 la suta in cazul locuitorilor tarilor europene sau asiatice.

La randul lor, britanicii au acumulat chiar mai multe datorii. Pana in 2008, o gospodarie avea, in medie, datorii de 183% din veniturile anuale disponibile, cel mai inalt nivel dintre toate economiile mari.

S-a schimbat oare comportamentul consumatorilor in urma recesiunii mondiale? Analistii sunt de parere ca nu, desi exista semne initiale ale unor politici de consum mai responsabile.

Consumatorii indatorati peste masura vor fi nevoiti sa-si plateasca aceste datorii si sa-si refaca fondurile de economii. Astfel, in Statele Unite, de la o rata a economiilor de 2 la suta din venituri, in 2007, s-a ajuns la 7%, in al doilea trimestru din 2009, inainte sa scada din nou, la 5,5 la suta, nivel la care s-a si stabilizat.

Nici in Marea Britanie lucrurile nu stau mai bine, rata economisirii scazand la 3,2 la suta in al doilea trimestru din 2010.

De asemenea, din ce in ce mai multi americani au inceput sa refuze cardurile de credit, dupa ce, in 2007, 87% din ei le foloseau. In 2009, cifra a scazut la 56% si se estimeaza ca va fi de 50 la suta pentru 2010. Intre timp, mai multi americani folosesc cardurile de debit, volumul de tranzactii prin intermediul acestora ajungand de la 32 de miliarde de dolari, in 2007, la 80 de miliarde de dolari, in 2010.

Insa cifrele de suprafata nu spun toata povestea, insista analistii de la Newsweek. Astfel, desi datoriile gospodariilor au scazut cu 110 miliarde de dolari in 2010 (aproape 1 la suta din total), iar datoriile in general au scazut cu 6 la suta comparativ cu varful inregistrat in 2008, acest declin s-a inregistrat din cauza executarilor silite sau intrarii in incapacitate de plata, nefiind un indicator al schimbarii comportamentului in privinta finantelor personale.

Adevarul este, potrivit analistilor, ca un astfel de comportament este foarte greu de stapanit, avand in vedere ca generatii intregi au crescut cu ideea gratificarii instantee si in cultura cardurilor de credit. De altfel, unii spun ca este o obisnuinta a culturii americane sau britanice de a cheltui si a trai fericit pe datorie.

Perceptia de crestere continua a preturilor proprietatilor imobiliare si a activelor de tot felul, inainte de criza, a creat ideea acumularii averilor fara sa fie nevoie de economii.

Potrivit analistului Jacques Monin, atitudinea fata de cheltuieli isi are radacinile in istoria americana. "America a fost construita pe baza riscurilor. Franta, nu. Exista o traditie in Franta de a cheltui doar ce ai in portofel si, daca ai bani in plus, sa-i economisesti", a explicat Monin.

Stilul european

De altfel, aceasta traditie franceza exista in majoritatea tarilor europene si se reflecta, in prezent, in masurile de austeritate luate de aproape toata tarile din Uniunea Europeana, chiar si de Marea Britanie. De exemplu, britanicii au majorat taxa pe valoarea adaugata de la 17,5 la suta la 20% si s-au luat masuri de reducere a cheltuielilor.

In Italia, desi nu face, inca, parte, din grupul tarilor cu risc mare, cum ar fi Grecia, Irlanda sau Portugalia, au fost aplicate masuri de austeritate, una din principalele tinte fiind sistemul de sanatate. A treia piata farmaceutica din Europa, Italia, intentioneaza sa taie cheltuielile cu sanatatea, care se ridica, in prezent, la 17,156 de miliarde de euro, cu 1,3 miliarde de euro pe an doar in cazul medicamentelor, intre 2010 si 2012. Reducerile totale de cheltuieli planificate de guvernul italian sunt estimate la 24 de miliarde de euro.

In Grecia, tara care a primit un imprumut de 110 miliarde de dolari de la FMI si Uniunea Europeana, Guvernul a decis reducerea aparatului de stat, taierea salariilor, restructurarea companiilor de utilitati care aveau pierderi, printre altele in vederea reducerii deficitului bugetar la 7,4 la suta. De asemenea, urmeaza sa se adune 14 miliarde de euro in plus la buget din reducerea de cheltuieli si majorarea unor taxe si impozite.

Spania, dupa ce a inregistrat un deficit de 11,1 la suta in 2009, a inceput aplicarea unui program de austeritate ce prevede inghetarea pensiilor, taierea salariilor bugetarilor cu 5% si majorarea unor taxe si impozite, masuri luate in ciuda stagnarii economice si a ratei somajului de aproximativ 20 la suta.

Insa datoriile tarilor europene nici nu se compara cu cele ale Statelor Unite ale Americii. Din luna iunie pana la sfarsitul anului 2010, acestea au crescut cu 1 trilion de dolari, ajungand la nivelul record de 14 trilioane de dolari, iar analistii sunt de parere ca SUA ar putea lua cateva lectii de austeritate de la europeni.

Pe de alta parte, este destul de clar ca austeritatea nu o sa inceapa din casele americane. In Europa, de exemplu, creditele sunt mult mai greu accesibile, fiind limitate la maximum 85% din veniturile clientului. In SUA, clientii se pot indatora si peste 100%, in unele cazuri. Prin urmare, austeritatea trebuie "fortata" de autoritati.

Avertisment al experților. Se va declanșa criza mondială, Armageddonul financiar: Cine o provoacă

Lumea este astăzi un loc mai periculos decât în orice etapă de după Războiul Rece, totuși piețele sunt o imagine a unei nepreocupări nesuficiente, care se limitează la automulțumire, cu...

Contradicțiile pieței de energie nucleară din România. Ministerul Energiei, într-un „du-te vino” față de reactoarele modulare mici de la Doicești

Ministerul Energiei a transmis recent că susține proiectul reactoarelor modulare mici în România, ca parte a strategiei de dezvoltare și consolidare energetică a țării. Pe 17 aprilie...