Spectrul dezastrului: ce a facut Grecia si ce n-ar trebui sa faca Romania

In urma cu 30 de ani, Grecia devenea membra a UE (pe atunci, Comunitatea Economica Europeana). Nimeni, probabil, in Europa occidentala, nu banuia ca mica tara mediteraneana admisa in clubul select va ridica o problema existentiala pentru toti ceilalti membri, pe durata unei singure generatii. Ar fi, de aceea, util sa incercam sa raspundem la o intrebare: unde se afla radacinile dezastrului?

Tot exact in urma cu 30 de ani, in octombrie 1981, in Grecia s-a mai intamplat ceva foarte important. Alegerile au adus la putere Miscarea Socialista Pan-Elena (PASOK), ale carei baze fusesera puse in exil ("intamplator", in Franta), in timpul dictaturii militare din Grecia (1967-1974), de Andreas Papandreou, tatal actualului prim ministru al Greciei, George Papandreou.

Demagogia si populismul au invins atunci in fata unei alternative prudente, care "pacatuia" doar prin faptul ca era "de dreapta", intr-o vreme cand in Europa necomunista era la moda sa fi "de stanga".

Pentru ca programul economic "anti capitalist" si retorica "impotriva bogatilor" nu puteau, singure, sa garanteze victoria PASOK impotriva conservatorilor condusi de Constantin Karamanlis Senior, Andreas Papandreou a adoptat, in campania electorala din 1981, un anti-americanism teatral, mergand pana la a "promite" retragerea Greciei din NATO si evacuarea bazelor militare americane.

Binenteles, a doua zi dupa ce a fost ales, a uitat de retragerea Greciei din NATO si nici n-a indraznit, pe fond, sa confrunte interesele SUA. Dar a inceput imediat prin a aplica "mari programe sociale", acordand "drepturi" si "beneficii" unor categorii sociale tot mai numeroase, pe care le dorea, astfel, fidelizate electoral socialistilor.

Populismul stangii grecesti a iesit repede la iveala. Nimeni nu s-a atins de bogatii Greciei, nici de averile lor aproape deloc impozitate, pe timpul guvernarii PASOK. Dovada: veniturile obtinute de stat din taxe si impozite au ramas aproximativ aceleasi cu cele din vremea guvernarilor de dreapta.

In schimb, cheltuielile bugetare au crescut intr-un ritm ametitor, in special din cauza programelor sociale. Regimul Papandreou Senior a acoperit prapastia care s-a cascat, dupa 1981, intre venituri si cheltuieli - cum altfel? - prin imprumuturi de stat, devenite mult mai accesibile ca urmare a aderarii Greciei la CEE (UE).

Primul Guvern Papandreou (1981-1985) a crescut datoria suverana a Greciei de la 25% la 50% din PIB, iar al doilea Guvern condus de el (1985-1990) a crescut-o din nou, de la 50% la 75% din PIB. Socialistii greci au triplat, astfel, in 10 ani, datoria suverana a tarii, pana la un nivel de unde redresarea nu a mai fost si nu mai este, posibila.

Se observa cu usurinta ca "junta" militara care a condus Grecia intre 1967-1974, desi a gresit grav incalcand brutal drepturile fundamentale si libertatile civile ale unor cetateni greci, nu poate fi acuzata si de distrugerea iremediabila a viitorului tari.

Regimul militar a preluat o datorie suverana de 25% din PIB-ul Greciei, iar, la prabusirea lui, valoarea acesteia scazuse la 20%, un nivel care oferea regimului democratic, restaurat in 1974, multe optiuni de dezvoltare sanatoasa a tarii.

Romania, urmatoarea Grecie?

Semintele dezastrului din Grecia au fost cu adevarat plantate intre 1981 si 1990. Doar statele mari, care sunt capabile, simultan, sa-si impuna accesul liber la resurse pe pietele mondiale si sa-si mentina o demografie robusta, au sanse de a rambursa datorii suverane care depasesc 50-60% din PIB.

Marea majoritate a statelor europene, inclusiv Grecia si Romania, nu se inscriu in aceasta categorie. De aceea, orice scapare de sub control a datoriei suverane este, pentru un stat mic sau mediu, aproape echivalenta cu un salt in gol. Fara parasuta.

Pana la izbucnirea crizei, in 2008, socialistii greci se laudau ca, in anii 1980, puterea de cumparare a grecilor a crescut cu 25%. Adevarat, dar cu ce pret? Nici cei mai optimisti experti n-ar indrazni, astazi, sa estimeze timpul necesar Greciei pentru a reveni la o crestere sanatoasa, fara deficite, si la o datorie rezonabila. Si 100 de ani ar parea un termen hazardat.

Pastrand proportiile, Romania se afla astazi cam pe unde se afla Grecia in 1984-1985, adica la mijlocul drumului spre "punctul fara de intoarcere", de unde dezastrul este garantat. Intre 2008 - 2011, datoria suverana a Romaniei s-a triplat, de la 13% la 40% din PIB. Inca 2-3 ani de deficite si imprumuturi si capcana se va inchide si deasupra capetelor noastre.

Similitudinile cu Grecia sunt alarmante: o "stanga" politica iresponsabila si populista, o "drepta" fara vlaga si de multe ori complice ea insasi cu "sistemul", un sistem judiciar care functioneaza ca o casta privilegiata deasupra legii si Statului, o colectare catastrofala a veniturilor la buget (30% din PIB in Romania, cel mai mic nivel din UE, care corespunde, fara indoiala, cu cel mai mare nivel de coruptie), taxe si impozite directe (pe avere) ridicol de mici, un numar urias de smecheri si clienti care fenteaza fiscul, un numar la fel de urias de falsi asistati social.

Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara, cu moderatia care l-a caracterizat intotdeauna, ca "o combinatie intre birocratia de la Bruxelles si birocratia noastra post-comunista poate fi fatala dezvoltarii Romania".

Un avertisment care ar trebui luat foarte in serios: Grecia s-a auto-distrus exact in perioada echivalenta a istoriei sale recente, adica in anii imediat urmatori aderarii la CEE (UE).

Aviz romanilor care poate abia asteapta sa se lasa amagiti de politicieni in 2012: avem o singura tara pe care o putem distruge, iar, in 2016, va fi, cu siguranta, prea tarziu pentru regrete.

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...

Criza mondială lovește cu putere toate țările. Câți bani vom pierde întrece orice închipuire

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată...