Guvernele din Uniunea Europeana iau in considerare majorarea fondului de salvare a statelor din zona euro cu probleme legate de datorii, confirmand faptul ca valoarea din prezent s-ar putea dovedi prea mica, in cazul in care criza datoriilor se extinde si la Spania.
In aceasta saptamana, liderii europeni au o serie de intalniri in care vor discuta despre Fondul European pentru Stabilitate Finaciara, in valoare de 440 de miliarde de euro, si in care vor incearca sa decida daca vor majora suma si daca vor permite fondului sa intervina in pietele financiare.
De altfel, Japonia intentioneaza sa cumpere peste 20 la suta din obligatiunile emise de fond in aceasta luna, a anuntat ministrul Finantelor, Yoshihiko Noda.
"Zona euro va emite un pachet mare de obligatiuni la sfarsitul acestei luni pentru a strange fonduri in vederea sprijinirii financiare a Irlandei si este potrivit ca Japonia, in calitate de economie majora, sa cumpere o parte din actiuni, pentru a spori increderea", a explicat Noda, citat de The Wall Street Journal.
Deocamdata, un oficial european de la nivel inalt a atras atentia ca nu s-a luat nici o decizie in privinta majorarii fondului.
Fondul este doar parte a unui pachet mai mare, de aproximativ un trilion de dolari, care include si finantare din partea Fondului Monetar International si din alte surse.
Astfel, ar putea fi nevoie de cateva saptamani pentru a revolva divergentele politice pe aceasta tema. Una din probleme este faptul ca, pana acum, nu prea s-a apelat la fond, prin urmare nu s-ar justifica majorarea sa.
Pe de alta parte, discutiile au loc pe fondul deteriorarii increderii investitorilor in starea financiara a Portugaliei, multi analisti si economisti fiind de parere ca aceasta tara va fi urmatoarea pe lista pentru primirea de sprijin financiar, dupa Grecia si Irlanda.
Dupa Portugalia, Spania este vazuta drept urmatoarea tara din zona euro cu risc major de a fi explusa din pietele financiare internationale, din cauza cresterii datoriilor si a estimarilor economice negative.
Economistii sustin, totusi, ca sunt mai putine riscuri ca Spania sa ceara ajutor international, fata de Portugalia, deoarece datoriile publice ale Spaniei sunt mai reduse. Insa nu poate fi exclusa pierderea increderii, in special din cauza starii destul de proaste a bancilor spaniole.
De asemenea, faptul ca economia Spaniei este mult mai mare decat cea a Portugaliei sau decat a Greciei si Irlandei sporeste temerile investitorilor si este privita drept un adevarat test de rezistenta pentru zona euro.
Va da Germania bani pentru majorarea fondului?
Astfel, 2011 pare sa devina anul in care se va pune la incercare capacitatea europenilor de a-si apara propria moneda. Anul trecut a scos la iveala problemele iscate de faptul ca exista moneda unica si politica monetara, insa politicile nationale privind taxele si impozitele, precum si cheltuielile, sunt complet diferite, aparand si discutii despre posibilitatea integrarii fiscale mai mari, in vederea salvarii euro.
In Germania, cea mai mare economie europeneana, exista multa nemultumire din cauza incapacitatii liderilor europeni de a impune pedepse mai severe pentru indisciplina fiscala, pe care nemtii o considera cauza principala a crizei.
"Cu cat va fi mai indelungata perioada in care acest proces va fi caracterizat de comportamentul individual al statelor membre, cu atat aceste tensiuni risca sa puna in pericol existenta euro", a spus economistul german Otmar Issing.
Potrivit analistilor, cererea unor membri de a majora fondul de salvare are la baza si faptul ca suma de 440 de miliarde de euro reprezinta suma maxima a creditelor garantate din partea unor alte guverne din zona euro. Capacitatea reala a fondului de a imprumuta tarilor cu probleme financiare este mult mai redusa, atat din cauza faptului ca ar fi nevoie de garantii excesive, cat si din cauza ca fondul se micsoreaza pe masura ce mai multe tari cer ajutor.
Daca si Portugalia si Spania vor avea nevoie de imprumuturi, capacitatea fondului ar scadea automat la 240 de miliarde de dolari. De altfel, in prezent, fondul este destul de mare cat sa rezolve nevoie de finantare a Spaniei pentru doar un an.
Pentru majorarea capacitatii reale a fondului la 440 de miliarde de euro, ar fi nevoie de un efort suplimentar din partea Germaniei si Frantei.
Unele voci sustin si ideea micsorarii dobanzii, astfel incat tari precum Grecia si Irlanda sa isi poata plati mai repede datoriile si sa isi refaca bugetele.
Este de inteles de ce unele state, in special Germania, nu prea isi doresc sa puna si mai multi bani la bataie, fara sa poata inaspri regulile pentru imprumuturi.
Intre timp, Portugalia insista ca nu are nevoie de ajutor financiar. Mai mult, premierul Jose Socrates a anuntat ca a obtinut un deficit bugetar, pe 2010, sub nivelul tinta, de 7,3 la suta din produsul intern brut, spunand ca este o dovada a faptului ca programul de reducere a deficitului functioneaza.
In schimb, ministrul Finantelor olandez, Jan Kees De Jager, este de parere ca Portugalia nu a luat destule masuri pentru scaderea datoriilor.
O decizie in privinta majorarii fondului de sprijin financiar ar putea fi luata saptamana viitoare, la intalnirea ministrilor de Finante din UE.
