2011 - al treilea an de criza pentru Romania?

Vizita Fondului Monetar International, care se defasoara in aceste zile in Romania, nu pare sa fie de bun augur, seria de reprosuri care vin din partea oficialilor staini facandu-ne sa tragem un semnal de alarma ca tara noastra ar putea sa resimta criza si anul viitor.

Prima problema pusa de reprezentantii FMI este aceea ca tintele fiscale stabilite pentru 2011 nu vor mai putea fi atinse daca salariile bugetarilor vor fi readuse la nivelul dinainte de reducerea cu 25%. Seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca ar putea fi loc pentru o majorare a salariului minim, insa aceasta decizie trebuie analizata cu atentie, deoarece ar putea avea efecte negative serioase.

Mai mult, FMI nu accepta nici propunerea de scadere a cotei unice la 12% mai devreme de anul 2012. Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, coalitia de guvernare i-a informat pe reprezentantii FMI ca doreste reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 12%, impreuna cu alte masuri de relaxare fiscala, din anul 2011, insa FMI si-a exprimat dezacordul fata de aceste reduceri.

Marea ingrijorare cu privire la economia Romaniei consta in faptul ca principalii piloni din acordul de finantare externa pe care se baza reluarea cresterii economice au esuat in mare parte. Cum acordul cu FMI si UE nu a ajutat Romania sa reia cresterea economica, 2011 ar putea fi pentru tara noastra al treilea an de criza.

Avertismentul vine chiar din partea FMI, care accepta sa ia in calculele sale pentru prima data posibilitatea ca evolutia PIB sa fie de -1%. "Pot sa va spun ca noutate ca FMI ia in calcul un scenariu negativ de -1%, pe o plaja de la -1% pana la +1%, dupa ce pana acum vorbeau numai de crestere economica pentru anul urmator", au afirmat pentru Ziarul Financiar surse participante la discutiile din aceste zile cu misiunea Fondului.

Faptul ca situatia economica dramatica a tarii ar putea sa se extinda si anul viitor este confirmat si de estimarile fostului ministru al Economiei, Varujan Vosganian, care nu vede prognoza Guvernului de crestere de 1,5% in 2011 drept una fondata.

"Am avertizat atunci cand se punea problema constructiei bugetului pe crestere economica asupra faptului ca nu avem semnale de sustinere a cresterii economice pe 2011. Aceste semnale trebuie sa vina din doua directii. Prima directie este cea a investitiilor, pentru ca nu poti sa cresti economia intr-un an fara ca in anul precedent sa ai o pregatire investitionala. Ori, in 2010, investitiile straine directe scad la o treime fata de 2008, iar cheltuielile de capital, potrivit realizarilor pe 9 luni, vor fi in termeni reali la jumatate fata de 2008 si la 60% fata de 2009.

Al doilea element este legat de numarul de salariati din economie. Avem, pe de o parte, un avertisment privind reducerea salariatilor din sistemul bugetar, dar fata de decembrie 2008 avem un minus de peste 600.000 de salariati in 2010. La acestea se adauga si contractia cererii, deci in clipa in care nu ai resurse principale de a face mai mult si nu ai o piata pe care sa vinzi mai mult, este greu de presupus ca poti avea crestere economica", a declarat Varujan Vosganian, pentru Ziare.com.

Intrebat care este consecinta in plan bugetar a acestei situatii, senatorul liberal a atentionat ca zona care va resimti cel mai rau aceasta problema este cea deficitului.

"In plan bugetar, o crestere de 1,5%, asociata cu o inflatie de 4-5%, ar putea sa duca in nominal la o crestere a veniturilor bugetare cu o suma importanta, de pana la 10-12 miliarde de lei, ceea ce ar permite acoperirea unor cheltuieli suplimentare, privind mai ales politica salariala. Acest lucru nu se va putea face daca nu avem crestere economica si mi-e greu sa cred ca salariatii vor accepta sa pastreze veniturile de dupa 1 iulie 2010. Iar daca se maresc salariile este greu sa se mentina deficitul la 4,4%", a adaugat Vosganian.

Ceva mai increzator pare sa fie economistul Mircea Cosea, care considera ca, daca autoritatile romane vor mai discuta mai in detaliu cu cele ale Fondului, se va ajunge totusi la un consens.

"Parerea mea este ca va trebui sa mai discutam cu FMI, mai serios si mai ferm, pentru ca, de aceasta data, Coalitia a prezentat un set de masuri care sunt discutate doar la nivelul unei scheme pregandite a Fondului. Cred ca in momentul de fata am putea sa ne gandim la anumite masuri de relansare, nu numai de taiere, pentru ca nivelul de trai si situatia economica sunt la limita de jos si nu mai sunt suportabile", a spus Cosea, pentru Ziare.com.

Totusi, economistul si-a exprimat nemultumirea ca FMI nu trateaza Romania ca pe o economie care are propria ei sursa de autofinantare, ci ca pe una dependenta de Vest.

"Daca se va merge in continuare pe aceasta schema a Fondului, fara niciun fel de acceptare din partea lor, macar la modul unor discutii de principiu asupra unor masuri de relansare, atunci da, 2011 va fi un nou an de criza. Si ne vom baza doar pe reluarea activitatilor din Vest, pentru ca FMI trateaza Romania ca o economie dependenta de Vest, nu ca o economie care are propria ei sursa de autofinantare. Eu cred ca se poate gandi o relansare spre sfarsitul anului viitor, prin introducerea progresiva a unor masuri de fiscalitate importante pentru stimularea mediului de afaceri", a precizat el.

"Singuri in al treilea an de criza"

Avand in vedere estimarile deloc optimiste pentru anul 2011, Varujan Vosganian considera ca imprumutul precautionary de la FMI este binevenit, caci reprezinta un fel de garantie pentru un Guvern tot mai lipsit de credibilitate.

"Fiind in al treilea an de scadere economica, eventual pastrand acelasi guvern, este posibil ca acesta sa nu se bucure deloc de credibilitate, nu atat pentru ca suntem in al treilea an de criza, ci pentru ca ramanem singuri in al treilea an de criza. Si atunci este nevoie de un fel de garantie care sa vina din partea Fondului.

Romania, daca va fi din nou in criza, va avea nevoie de bani si chiar daca respectam intelegerile cu Fondul Monetar International tot ne trebuie cel putin 5 miliarde de euro ca sa acoperim deficitul bugetar", a precizat fostul ministru PNL.

In cazul in care Romania chiar va ajunge sa ia bani de la FMI, Vosganian este sigur ca acestia nu vor mai veni pentru salarii si pensii si daca vor merge tot la Banca Nationala "vom fi intr-o situatie stanjenitoare, in primul rand pentru BNR, pentru ca nu este usor sa infrunti opinia publica cand PIB-ul se prabuseste".

Totusi, senatorul PNL considera ca BNR are destui bani pentru a asigura stabilitatea cursului de schimb, in situatia in care nu vin stimuli extraodinari de puternici, si are, potrivit normativelor internationale, suficiente rezerve.

"BNR nu are nevoie de bani in plus pentru rezerve internatioanale. De aceea, daca vrem sa marim datoria publica, o marim pe imprumuturi catre Guvern si nu pe imprumuturi catre Banca Nationala, care sa vina de la Fondul Monetar. Cu FMI putem face un acord, dar daca avem nevoie de bani, nu de acolo trebuie sa ii luam. Daca nu luam bani de la Fond nu inseamna ca nu vom avea nevoie de bani, ci ca nu de la Fond trebuie sa ii luam", a conchis Varujan Vosganian.

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...

Tinerii români au câștigat Campionatul Mondial de robotică FIRST Tech Challenge

Echipa AICitizens de la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, Vrancea, a obținut titlul de campioană mondială la Campionatul Mondial de robotică FIRST Tech Challenge, care...