Decizia Uniunii Europeane (UE) si a Fondului Monetar International (FMI) de a reduce drastic salariul minim din Grecia va afecta, in mod indirect, toate veniturile cetatenilor eleni. In plus, aceasta masura ar putea fi adoptata si de alte tari de pe batranul continent.
Reducerea salariului minim lunar cu 22%, la 586 euro brut, pe o perioada de 14 luni, este una din principalele masuri ale memorandumului cu UE si FMI adoptat luni de parlamentul grec.
Desi aceasta masura priveste 325.000 de persoane dintr-un total de 2,8 milioane de salariati din sectorul public si privat, ea va duce la scaderea tuturor salariilor si la trecerea unui important numar de salariati in categoria celor mai prost platiti, a precizat profesorul de dreptul muncii la Universitatea din Atena si consilier stiintific la Institutul de studii al centralei sindicale GSEE, intrun interviu pentru AFP.
In Grecia, intregul sistem salarial se bazeaza pe conventia colectiva nationala, care stabileste acest plafon, iar in plus in memorandum sunt prevazute si masuri pentru limitarea razei de actiune a conventiilor sectoriale.
Totodata, vor fi loviti si somerii, in numar de aproape un milion, potrivit statisticilor oficiale, deoarece alocatia forfetara lunara de somaj, care este in prezent de 461 de euro, va scadea la 360 de euro, subliniaza profesorul grec.
"Cura" de austeritate a grecilor a inceput insa din mai 2010, cu taieri de salarii in sectorul bugetar si cresterea taxelor.
Daca inainte de 2010 salariul mediu lunar era de 1.200 de euro pe o perioada de 14 luni, in prezent acesta a scazut la circa 1.000 de euro, dar tinand cont de cresterea costului vietii din cauza taxelor si a inflatiei, nivelul mediu de trai in Grecia s-a redus deja cu minim 25%, ajungand la circa 75% din cel din UE. Or, cu ultimele masuri preconizate de guvern, situatia se va inrautati si mai mult, considera Ioannis Kouzis.
UE si FMI sustin totusi ca memorandumul urmareste relansarea economiei, care se afla in recesiune de patru ani, si ca va stimula competitivitatea si va combate somajul, care depaseste 20%. Patronatul grec si-a manifestat in schimb scepticismul fata de aceasta "reteta", despre care profesorul Kouzis apreciaza la randul sau ca nu este viabila.
Acest program dereglementeaza piata muncii, implica o vasta pauperizare si societatea va reactiona, afirma profesorul, in opinia caruia daca planul este aplicat se va produce o explozie sociala.
Mai mult, nu se face nimic in paralel pentru a limita munca la negru, care se extinde si afecteaza cam un sfert din populatia activa, noteaza acesta.
Un recul similar al regulilor si drepturilor sociale se inregistreaza si in Franta sau in Germania, dar in Grecia totul are loc intr-un ritm foarte rapid. Experienta greaca ameninta insa sa se extinda in intreaga Europa, conchide Ioannis Kouzis.